Explorarea factorului de impact al PLOS ONE în promovarea științei deschise

Publicațiile academice reprezintă o parte importantă a cercetării științifice și joacă un rol important în comunicarea cunoștințelor către publicul larg. Dezvoltarea revistelor cu acces liber, care oferă acces gratuit la cercetarea științifică fără a necesita un abonament, a reprezentat o provocare pentru modelul tradițional de publicare în ultimii ani. PLOS ONE se remarcă printre aceste publicații cu acces liber, fiind renumită pentru abordarea sa unică în ceea ce privește distribuirea cunoștințelor științifice.

Acest articol va discuta despre factorul de impact al PLOS ONE, cum ar fi caracteristicile semnificative, criteriile de publicare, procesul de evaluare inter pares, angajamentul de acces deschis și alte subiecte importante.

Ce este factorul de impact al unei reviste?

Factorul de impact al unei reviste este o statistică care calculează numărul mediu de citări obținute de articolele publicate într-o anumită revistă pe o anumită perioadă de timp. Factorul de impact se calculează prin împărțirea numărului total de citări obținute de articolele publicate în revistă în cursul unui anumit an la numărul total de articole publicate în același an.

Acesta este frecvent utilizat pentru a evalua importanța unei reviste, factorii de impact mai mari sugerând că revista este foarte citită și citată în domeniul său. Cercetătorii, editorii și agențiile de finanțare pot utiliza acest indicator pentru a evalua calitatea și impactul cercetării publicate într-o anumită revistă.

Trebuie remarcat faptul că factorul de impact nu este o măsură perfectă a impactului unei reviste și a fost pus sub semnul întrebării din diverse motive. Factorul de impact, de exemplu, poate fi influențat de revistele care publică articole de analiză sau de cele din domenii în care este mai probabil ca articolele să fie menționate, cum ar fi medicina clinică. În plus, poate promova publicarea de studii care au mai multe șanse de a fi menționate decât cele care sunt mai originale sau care au o influență mai mare asupra societății.

Ce este factorul de impact PLOS ONE?

De la lansarea sa în 2006, PLOS ONE a fost una dintre cele mai de succes reviste cu acces liber din lume. A fost inclusă în mod obișnuit pe lista celor mai bune reviste din domeniul său, cu un factor de impact care a crescut treptat de-a lungul timpului.

PLOS ONE a avut un factor de impact de 3,240 în 2020 și s-a îmbunătățit și mai mult în 2021, ajungând la 3,752, cea mai mare valoare din 2012 încoace. Timp de numeroși ani, factorul de impact al revistei a fost în permanență peste 2,0, demonstrând dedicarea sa pentru publicarea de cercetări de înaltă calitate într-o gamă largă de domenii.

Domeniul de aplicare al PLOS ONE

PLOS ONE publică articole originale de cercetare într-o gamă largă de domenii științifice, inclusiv biologie, medicină, fizică, inginerie, informatică, psihologie și altele. Sfera de cuprindere a revistei este largă și încurajează articolele care evidențiază rezultate științifice majore.

Amploarea PLOS ONE este remarcabilă prin faptul că revista nu ia în considerare valoarea sau efectul perceput al rezultatelor cercetării atunci când alege dacă să publice sau nu un articol. În schimb, revista se concentrează pe fiabilitatea științifică a cercetării și pe capacitatea acesteia de a contribui la comunitatea științifică. Această metodă garantează că rezultatele științifice esențiale nu sunt neglijate din cauza unei lipse percepute de impact sau de atractivitate și permite publicarea unei game mai largi de cercetări.

Tipuri de articole

Articole de cercetare: Acesta este cel mai răspândit tip de articol publicat în PLOS ONE. Acestea oferă rezultate științifice noi, originale, bazate pe cercetare. Structura științifică tipică pentru articolele de cercetare include o introducere, metode, rezultate și secțiuni de discuții. Constatările furnizate în articolele de cercetare ar trebui să fie susținute de date care sunt atât solide, cât și solide din punct de vedere statistic.
Rapoarte succinte: Rapoartele succinte sunt documente mai scurte care oferă rezultate preliminare sau la scară mică. De obicei, acestea nu au mai mult de 3 000 de cuvinte și nu cuprind atât de multe informații ca articolele de cercetare. Este posibil ca acestea să nu aibă același grad de analiză statistică ca articolele de cercetare și să ofere constatări exploratorii.
Articole de metodologie: Articolele de metodologie descriu modalități noi sau mai bune de a efectua cercetări științifice. Acestea se pot concentra pe dezvoltarea de noi metode statistice, proiecte experimentale sau abordări de analiză a datelor.
Editoriale: Editorialele sunt declarații de opinie cu privire la probleme științifice actuale. Editorialele sunt adesea publicate de către editorii revistei, deși pot fi scrise și de către specialiști invitați într-un anumit subiect.
Perspective: Aceste articole oferă o perspectivă alternativă asupra unei probleme științifice. Perspectivele pot fi bazate pe experiența personală sau pot oferi o abordare originală a analizei sau interpretării datelor.
Recenzii de carte: Acestea sunt recenzii de cărți despre cercetarea științifică. Recenzile de carte sunt adesea scrise de specialiști invitați în domeniile lor respective.
Preprinturi: Versiuni de articole de cercetare care nu au fost încă publicate. PLOS ONE acceptă preprinturi și încurajează autorii să le pună la dispoziția publicului. Preprinturile nu sunt considerate ca fiind publicații anterioare și nu au nicio influență asupra procesului de evaluare colegială.

Criterii de publicare

PLOS ONE are cerințe stricte de publicare pe care autorii trebuie să le respecte pentru ca lucrarea lor să fie luată în considerare pentru publicare. Aceste criterii garantează că cercetarea publicată este de înaltă calitate și rigurozitate, precum și că respectă standardele etice.

Următoarele sunt criteriile principale pentru publicarea în PLOS ONE:

Rigurozitatea științifică: Cercetarea trebuie să fie validă din punct de vedere științific, cu obiective clar definite, date solide și o analiză statistică adecvată.
Originalitate și semnificație: proiectul de cercetare trebuie să fie unic și să aibă potențialul de a contribui în mod semnificativ la domeniul său.
Reproductibilitate și transparență: Cercetarea trebuie să fie elaborată și realizată astfel încât să poată fi reprodusă de alți cercetători. De asemenea, autorii trebuie să furnizeze materiale și documentație adecvate pentru a permite transparența și controlul cercetării.
Standardele etice: Atunci când se efectuează cercetări, trebuie respectate standardele și orientările etice, iar orice posibile conflicte de interese trebuie declarate.
Claritate și lizibilitate: Rezultatele cercetării trebuie să fie exprimate într-un limbaj clar și concis, cu suficiente informații pentru a permite cititorilor să înțeleagă cercetarea și implicațiile acesteia.

Procesul de evaluare inter pares

Pentru a garanta că toate articolele publicate sunt evaluate de către colegi și de înaltă calitate, PLOS ONE folosește o procedură de selecție și evaluare editorială în mai multe etape.

Se efectuează mai întâi o verificare internă a calității pentru a detecta orice posibile dificultăți, cum ar fi interesele concurente, respectarea standardelor etice, disponibilitatea datelor, dezvăluirile financiare și cerințele științifice sau politice. În acest moment, autorilor li se poate solicita să facă modificări sau să dea o explicație.

După ce trece de controlul de calitate, fiecare articol este atribuit unui membru al Comitetului editorial, care efectuează o evaluare inter pares și decide dacă acceptă, respinge sau recomandă modificări ale manuscrisului. Este oferită o prezentare cuprinzătoare a procesului editorial și de evaluare colegială.

Jurnal Timpi

Acest tabel prezintă diferitele etape de publicare și calendarul estimat pentru fiecare proces, din ianuarie 2020 până în iunie 2022. Timpul până la prima decizie editorială, timpul până la prima decizie, timpul până la decizia finală, timpul până la acceptare și timpul până la publicare sunt toate incluse în date.

Etapa de publicare	Ianuarie - Iunie 20	Iul - Dec 20	Ianuarie - Iunie 21	Iulie - Dec 21	Ianuarie - Iunie 22
Timpul până la prima decizie editorială (respingere sau peer review)	12 zile	16 zile	12 zile	15 zile	17 zile
Timpul până la prima decizie	44 de zile	47 de zile	48 de zile	53 de zile	62 de zile
Timpul până la decizia finală (respingere sau acceptare)	83 de zile	84 de zile	90 de zile	105 zile	118 zile
Timpul până la acceptare	144 zile	149 zile	157 zile	170 de zile	196 zile
Timp până la publicare	169 de zile	162 de zile	170 de zile	177 zile	205 zile
Timpul de la acceptare până la publicare	13 zile	11 zile	10 zile	9 zile	10 zile

Taxe de publicare

Următorul tabel rezumă taxele de publicare PLOS ONE începând cu 6 februarie 2023:

Tipul de articol	Taxa de publicare (USD)
Protocol de raport înregistrat	$1,477
Articolul din raportul înregistrat	$856
Protocoale de laborator	$1,214
Protocoale de studiu	$1,931
Toate celelalte articole	$1,931

Mai multe informații sunt disponibile aici.

Acces liber

PLOS ONE este un expert în publicarea cu acces liber, ceea ce înseamnă că toate articolele publicate în revistă sunt disponibile gratuit pentru toți cititorii, fără limitări sau cerințe de abonament. Acest lucru nu numai că face ca cercetarea științifică să fie disponibilă pe scară mai largă, dar asigură, de asemenea, că rezultatele studiilor sunt accesibile tuturor, de la cercetători la publicul larg. Aflați mai multe despre publicarea cu acces liber în "Ce este știința deschisă și de ce este importantă în cercetare.“

În plus, PLOS ONE este publicat sub o licență Creative Commons, în special licența CC BY, care permite reutilizarea, diseminarea și dezvoltarea lucrărilor publicate, cu menționarea autorilor originali. Această metodă încurajează știința deschisă, permițând o utilizare și o partajare mai largă a rezultatelor cercetării, accelerând astfel progresul științei.

Faceți infografice științifice uimitoare fără experiență anterioară de design

Mind the Graph dispune de o bibliotecă mare de ilustrații precise din punct de vedere științific care acoperă o gamă largă de domenii precum biologia, medicina, chimia și fizica. O alternativă ideală pentru cercetătorii fără cunoștințe prealabile de design care doresc să genereze infografice științifice remarcabile.