Controlul variabilelor este esențial în cercetarea științifică pentru a asigura validitatea și fiabilitatea rezultatelor. Cu toate acestea, chiar și cele mai precis pregătite studii pot fi influențate de variabile străine care nu sunt manipulate sau luate în considerare în mod intenționat, dar care pot totuși influența concluziile cercetării. Variabilele străine pot contribui la rezultate incorecte, la previziuni slabe și la o lipsă de reproductibilitate în cercetare. 

Acest articol va trece în revistă toate informațiile pertinente referitoare la variabilele străine, de ce sunt importante și cu ce tipuri de variabile vă puteți confrunta atunci când efectuați cercetări. 

Ce sunt variabilele străine?

O variabilă străină este o variabilă care nu este manipulată sau controlată în mod intenționat în cadrul unui studiu științific, dar care, cu toate acestea, poate avea o influență asupra concluziilor studiului. Acestea au capacitatea de a confunda sau denatura variabilele, având un impact în principal asupra variabilei (variabilelor) dependente.

Acest lucru poate pune în pericol validitatea studiului și poate afecta capacitatea de a trage concluzii adecvate sau de a face generalizări ample pe baza constatărilor. Pentru a asigura fiabilitatea și validitatea constatărilor lor, cercetătorii trebuie să analizeze și să controleze cu atenție variabilele străine.

Variabilele străine pot proveni din mai multe cauze, inclusiv diferențele dintre participanți, schimbările în cadrul sau circumstanțele experimentale și influențele necontrolate ale mediului. 

De ce sunt importante variabilele străine?

Variabilele străine sunt importante, deoarece pot avea o influență considerabilă asupra rezultatelor cercetării științifice prin distorsionarea și impactul pe care îl pot avea asupra variabilei (variabilelor) dependente. 

Variabilele străine, după cum s-a afirmat anterior, pot conduce la rezultate eronate sau înșelătoare dacă nu sunt identificate și luate în considerare, ceea ce poate avea implicații substanțiale în cercetările ulterioare și în aplicațiile din lumea reală.

Variabilele străine pot cauza distorsiuni, cum ar fi:

  • Prejudiciu de uzură: Apare atunci când participanții la cercetare care se retrag sunt sistematic diferiți de cei care rămân;
  • Prejudiciu de sub acoperire: Se întâmplă atunci când un anumit tip de individ din populația dumneavoastră nu este reprezentat în eșantion;
  • Biasarea non-răspunsurilor: Se întâmplă atunci când cei care nu răspund la un sondaj diferă semnificativ de cei care răspund;
  • Prejudiciul de eșantionare, cunoscută și sub numele de ascertainment bias: Apare atunci când unii membri ai populației țintă au mai puține șanse de a fi incluși decât alții;
  • Prejudiciu de supraviețuire: Se întâmplă atunci când cercetătorii stabilesc concluziile bazându-se doar pe cazuri de persoane de succes, mai degrabă decât pe întregul grup.

Cercetătorii pot contribui la asigurarea validității și fiabilității constatărilor lor prin identificarea și ajustarea corectă a variabilelor străine. Aceasta presupune reducerea sau eliminarea efectelor variabilelor străine, fie prin proiectarea experimentală (de exemplu, randomizare, contrabalansare), fie prin analiză statistică. (de exemplu, includerea variabilelor străine ca și covariate). Astfel, cercetătorii își pot spori încrederea în rezultatele studiului și pot oferi informații mai precise și mai valoroase comunității științifice.

Care sunt tipurile de variabile străine?

Există diferite tipuri de variabile străine care ar putea influența rezultatul cercetării științifice. Iată câteva exemple:

Variabila privind caracteristicile cererii

Un tip de variabilă străină care se dezvoltă atunci când participanții la cercetare își modifică comportamentul sau reacțiile ca urmare a indicilor sau așteptărilor furnizate de experimentul în sine. De exemplu, dacă participanții simt că se așteaptă de la ei să se comporte sau să reacționeze într-un anumit mod, ei își pot ajusta comportamentul în mod corespunzător.

Variabile situaționale

Acestea sunt variabile străine care apar ca urmare a unor elemente ale mediului sau ale cadrului experimental. De exemplu, variațiile de temperatură, de iluminare sau de nivel de zgomot pot avea o influență asupra rezultatelor studiului, la fel ca și prezența altor indivizi sau a unor distrageri în mediul înconjurător.

Variabilele participanților

Variații individuale între participanți care, dacă nu sunt luate în considerare, pot avea o influență asupra rezultatelor cercetării. Pot fi luate în considerare atât caracteristicile demografice, cum ar fi vârsta, sexul și etnia, cât și cele psihologice, cum ar fi trăsăturile de personalitate, capacitatea cognitivă sau starea de spirit.

Variabila experimentatorului

Variabilele experimentatorului sunt clasificate în două categorii. Prima constă în faptul că interacțiunile experimentatorilor cu participanții ar putea influența involuntar comportamentul acestora, ceea ce este analog cu variabila privind caracteristicile cererii. Cel de-al doilea factor este potențiala părtinire cauzată de experimentator în măsurare, observare, analiză sau interpretare poate modifica constatările studiului.

Variabile metodologice

Variațiile în tehnica sau în procesele de cercetare, cum ar fi abaterile în ceea ce privește echipamentele de măsurare sau metodele de colectare a datelor, ar putea fi variabile străine care influențează concluziile.

Variabile de timp

Variabilele temporale, cum ar fi ora din zi sau ziua săptămânii, ar putea fi factori externi care influențează rezultatele cercetării.

Variabilele sarcinii

Caracteristicile sarcinii sau ale stimulilor utilizați în studiu, cum ar fi dificultatea sau familiaritatea acestora, pot fi variabile străine care influențează rezultatele studiului.

Cum se controlează variabilele străine?

Iată câteva măsuri simple pe care cercetătorii le pot lua pentru a controla variabilele necontrolabile:

1. Identificarea variabilelor potențiale inutile

Cercetătorii ar trebui să analizeze cu atenție toți factorii potențiali care ar putea avea o influență asupra rezultatelor studiului și să îi identifice pe cei care nu sunt relevanți.

2. Metoda de control

După ce ați identificat variabilele străine care influențează studiul dumneavoastră, puteți alege o metodă de control. Metodele sunt asociate cu o anumită categorie de variabile, ceea ce simplifică alegerea tehnicii pe care o veți aplica. Metodele de control includ următoarele:

Proceduri standardizate

Această abordare se referă la variabilele caracteristice situației, timpului, sarcinii și cererii, care apar pe parcursul proiectării studiului. Creați măsuri standard pentru un cadru coerent pentru toți participanții.

Contrabalansare

Această abordare este legată de variabilele participanților, cum ar fi ordinea specifică a evenimentelor din cadrul studiului. Pentru a ține cont de acest aspect, puteți instrui un grup de participanți să termine o secțiune, în timp ce un alt grup termină o altă secțiune.

Eșantionare aleatorie

Această abordare este legată de variabilele participanților și garantează că toți participanții au o probabilitate egală de a fi aleși. Atunci când împărțiți oamenii într-un grup de control și un grup experimental, de exemplu, puteți extrage nume la întâmplare pentru a vă asigura că fiecare individ are aceeași șansă de a face parte din oricare dintre grupuri.

Mascare

Această abordare se referă la variabilele experimentatorului. Mascarea înseamnă că cineva administrează experimentul fără a cunoaște scopul studiului.

Mind the Graph este cea mai mare galerie de ilustrații științifice exacte din lume, plină de ilustrații și grafice din multe ramuri ale științei, cum ar fi biologia, chimia, fizica și multe altele. Simplu de utilizat și fantastic pentru îmbunătățirea calității lucrărilor dumneavoastră!

logo-abonare

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Conținut exclusiv de înaltă calitate despre vizuale eficiente
comunicarea în domeniul științei.

- Ghid exclusiv
- Sfaturi de design
- Știri și tendințe științifice
- Tutoriale și șabloane