Încă de la începutul timpului, poveștile au jucat un rol important în civilizația umană. Narațiunile au potențialul straniu de a ne captiva creierele, de a ne atinge inimile și de a ne schimba percepția asupra lumii, fie că se regăsesc în miturile clasice, în fabule sau în romane și filme contemporane. Ce se ascunde, totuși, la baza acestor povești captivante? Cum putem descifra complexitatea și straturile de semnificație îngropate în povești?

În analiza narativă, nucleul povestirii este analizat, decodificat și clarificat. Analiza narativă permite investigarea temelor subiacente, a modelelor și a implicațiilor societale încorporate într-o structură narativă.

Acest ghid cuprinzător urmărește să ofere cunoștințele și abilitățile necesare pentru a evalua și a înțelege cu acuratețe narațiunile.

Ce este analiza narativă?

Analiza narativă este o abordare multidisciplinară care urmărește să înțeleagă și să interpreteze structura, conținutul și semnificația narațiunilor. Aceasta presupune analiza unei serii de abordări ale povestirii, inclusiv cele întâlnite în literatură, tradiții orale, filme, povestiri personale și altele. Analiza narativă examinează poveștile pentru a identifica temele subiacente, modelele și consecințele societale care se află acolo.

În esența sa, analiza narativă recunoaște că poveștile sunt instrumente puternice de comunicare, exprimare și transmitere culturală, mai degrabă decât simple creații de divertisment sau ficționale. Cercetătorii și universitarii sunt interesați să afle mai multe despre modul în care poveștile afectează dinamica socială, ne modifică percepția asupra lumii și reflectă atât experiențele individuale, cât și cele de grup.

Tipuri de narațiuni

Există multe tipuri diferite de narațiuni, fiecare cu propriile calități și scopuri. Iată câteva exemple de formate narative obișnuite:

Narațiuni literare

  • Lucrări de ficțiune, cum ar fi romane, povestiri, poezii și piese de teatru.
  • Narațiuni complicate, personaje bine conturate și explorări tematice.
  • Destinate să distreze, să provoace gândirea și să evoce emoții.

Narațiuni orale

  • Transmisă pe cale orală din generație în generație.
  • Include istorie orală, povești populare, mituri și legende.
  • Păstrează patrimoniul cultural, transmite lecții morale și creează identități colective.

Narațiuni personale

  • Relatări de experiențe, amintiri și reflecții unice.
  • Scrisă sub formă de eseuri personale, autobiografii, memorii sau jurnale.
  • Oferă o perspectivă asupra perspectivelor, emoțiilor și dezvoltării personale ale indivizilor.

Narațiuni istorice

  • Descrie persoane, evenimente și schimbări istorice.
  • Se bazează pe documente istorice, mărturii ale martorilor oculari și cercetări.
  • Prezintă relatări concrete ale evenimentelor istorice și modelează înțelegerea noastră despre istorie.

Narațiuni mediatice

  • Se găsește în mass-media, cum ar fi filmele, emisiunile TV, documentarele și rapoartele.
  • Utilizează elemente vizuale și audio pentru a spune povești și a transmite informații.
  • Distrează, educă și influențează opinia publică.

Narațiuni digitale

  • A apărut odată cu dezvoltarea tehnologiilor digitale.
  • Include narațiuni din social media, experiențe de realitate virtuală, narațiuni din jocuri video interactive și povestiri online.

Narațiuni instituționale

  • Create de instituții precum întreprinderi, guverne și grupuri religioase.
  • să influențeze percepția publică asupra instituției, a principiilor și a obiectivelor sale.
  • produse strategic pentru a influența opinia publică și pentru a menține legitimitatea instituțională.

Narațiuni mitice

  • Se regăsește în tradițiile religioase și culturale.
  • Explică originile lumii, evenimentele naturale și practicile umane.
  • Conțin adesea elemente supranaturale sau divine.

Obiectivul analizei narative

Obiectivul analizei narative este de a oferi o înțelegere cuprinzătoare și aprofundată a narațiunilor prin examinarea structurilor, temelor și implicațiilor sociale care stau la baza acestora. Printr-o examinare meticuloasă și sistematică a textului, analiza narativă urmărește să deslușească complexitatea și complexitatea povestirii.

Acesta își propune să investigheze modul în care narațiunile ne influențează înțelegerea lumii, percepțiile noastre asupra acesteia și modul în care acestea reprezintă experiențele individuale și colective. Cercetătorii pot descoperi semnificația mai profundă și valoarea culturală îngropate în narațiuni prin examinarea tehnicilor narative, a dezvoltării personajelor, a structurilor intrigii și a elementelor simbolice. 

Analiza narativă are, de asemenea, scopul de a pune în lumină dinamica puterii, reprezentările sociale și fundamentele ideologice prezente în narațiuni, permițând o examinare critică a mesajelor și valorilor transmise. În cele din urmă, analiza narativă urmărește să ofere înțelegeri pătrunzătoare cu privire la impactul schimbător al poveștilor și la rolul lor în formarea identităților noastre, a credințelor și a dinamicii societății.

Analiza de conținut X Analiza narativă

Analiza de conținut și analiza narativă sunt două abordări distincte folosite în cercetare pentru a analiza textele, inclusiv narațiunile. 

Analiza de conținut se concentrează pe examinarea obiectivă a conținutului manifest al unui text, pe clasificarea și cuantificarea unor elemente sau teme specifice. Este adesea utilizată pentru a studia seturi mari de date și pentru a identifica modele sau tendințe. 

Analiza narativă, pe de altă parte, are ca scop interpretarea și înțelegerea calitativă a narațiunilor prin explorarea sensului lor profund, a structurii și a experiențelor subiective. Aceasta implică citirea atentă, interpretarea și implicarea în nuanțele narațiunii. 

În timp ce analiza de conținut pune accentul pe obiectivitate și generalizabilitate, analiza narativă cercetează aspectele subiective și interpretative ale povestirii.

Analiza narativă X Studiu de caz în cercetarea calitativă

În cercetarea calitativă, studiul de caz și analiza narativă sunt abordări conexe. 

Studiile de caz examinează cu atenție anumite fenomene, în timp ce analiza narativă se concentrează pe analiza poveștilor pentru a înțelege experiențele și ramificațiile societale. 

Atunci când sunt utilizate în tandem, studiul de caz și analiza narativă creează o relație simbiotică puternică în cercetarea calitativă. În timp ce un studiu de caz oferă o investigație amănunțită a unui eveniment specific în contextul său, analiza narativă aprofundează înțelegerea prin concentrarea asupra diferitelor narațiuni și experiențe incluse în cazul respectiv. 

Integrând aceste abordări, cercetătorii pot contura o imagine mai cuprinzătoare și mai profundă.

Analiza narativă X Analiza tematică

Analiza narativă cercetează poveștile și narațiunile individuale, descoperind experiențe subiective și implicații sociale. Analiza tematică, pe de altă parte, identifică și analizează teme comune în mai multe narațiuni. 

Atunci când sunt utilizate împreună, aceste abordări oferă o înțelegere cuprinzătoare atât a poveștilor individuale, cât și a modelelor mai largi din cadrul unui set de date. 

Captarea datelor narative

Captarea datelor narative este un proces nuanțat și cu multiple fațete care merge dincolo de simpla colectare de povești. Acesta presupune dezvoltarea unui spațiu în care indivizii își pot exprima în mod deschis perspectivele, emoțiile și experiențele într-o abordare narativă. 

Cercetătorii se pot scufunda în bogata tapiserie a narațiunilor umane prin utilizarea unor tehnici care includ focus-grupuri, interviuri, narațiuni scrise, observații etnografice, cercetări de arhivă sau povestiri digitale. 

Transcrierea datelor narative

Transcrierea datelor narative este un proces vital și complicat care face legătura între narațiunile vorbite și forma scrisă, facilitând analiza și interpretarea în profunzime. Iată câteva considerații cheie atunci când transcrieți date narative:

  • Precizia este esențială, captând esența narațiunii originale prin transcrierea fidelă a cuvintelor vorbite, a expresiilor și a indiciilor non-verbale. 
  • Claritatea și lizibilitatea îmbunătățesc înțelegerea, utilizând o formatare și o etichetare corespunzătoare. 
  • Ștampilele de timp și adnotările ajută la trimiterea la secțiuni specifice, facilitând o analiză eficientă. 
  • Pentru a simplifica procesul, se pot utiliza programe sau servicii de transcriere. 
  • Considerațiile etice asigură eliminarea informațiilor de identificare, protejând confidențialitatea participanților. 

În general, transcrierea datelor narative le permite cercetătorilor să deslușească nuanțele, semnificațiile și perspectivele încorporate în narațiuni, îmbogățind analiza calitativă.

Codificarea în analiza narativă

Codificarea în analiza narativă implică procesul de clasificare și organizare a datelor pentru a identifica modele, teme și unități semnificative în cadrul narațiunilor. Este o etapă crucială care permite cercetătorilor să analizeze și să interpreteze în mod sistematic conținutul narațiunilor. 

Metoda inductivă pentru analiza narativă

Metoda inductivă pentru analiza narativă implică derivarea temelor și modelelor direct din date, fără categorii sau teorii preconcepute. Cercetătorii se cufundă în narațiuni, se angajează în codificarea linie cu linie pentru a identifica modelele inițiale și dezvoltă coduri și categorii pe baza temelor emergente.

Metoda deductivă pentru analiza narativă

Metoda deductivă pentru analiza narativă implică aplicarea unor teorii sau cadre preexistente pentru a analiza narațiunile. Cercetătorii pornesc de la categorii stabilite sau coduri derivate din teorie și le aplică datelor.

Scopul este de a valida sau de a explora concepte teoretice în cadrul narațiunilor. 

Analiza narativă hibridă inductivă și deductivă

Analiza narativă hibridă inductivă și deductivă este o abordare care combină natura exploratorie a analizei inductive cu structura oferită de cadrele deductive. 

Cercetătorii se angajează într-un proces iterativ, începând cu familiarizarea cu narațiunile, urmată de o codificare inductivă pentru a identifica temele emergente și de o codificare deductivă pentru a aplica concepte sau teorii preexistente. 

Abordarea pas cu pas a analizei narative și a găsirii narațiunilor de bază

Pasul 1: Codarea blocurilor narative

Identificați și codificați blocurile narative în cadrul setului de date, care reprezintă pasaje sau secțiuni semnificative ale povestirii.

Pasul 2: Grupați și citiți în funcție de evenimentul live

Grupați blocurile narative pe baza evenimentelor sau situațiilor vii cu care sunt asociate și citiți-le în contextul acelor evenimente.

Pasul 3: Creați coduri de structură a poveștii imbricate

Elaborarea de coduri de structură a povestirii pentru a surprinde diferitele elemente ale narațiunilor, cum ar fi cadrul, personajele, intriga, conflictele, rezolvările și temele.

Pasul 4: Cercetați structura poveștii

Analizați structura povestirii în cadrul fiecărui bloc narativ grupat, examinând succesiunea, progresia și relațiile dintre diferitele elemente narative.

Pasul 5: Comparați structura poveștii între ele

Comparați structurile poveștilor din blocurile narative grupate, căutând asemănări, diferențe sau variații în ceea ce privește elementele și organizarea lor.

Pasul 6: Spuneți narațiunea de bază

Distilează narațiunea centrală care reprezintă ideile, mesajele sau experiențele centrale împărtășite de narațiuni, pe baza analizei structurilor povestirilor și a temelor identificate.

Peste 75.000 de cifre științifice precise pentru a vă spori impactul

Utilizarea Mind the Graph, o platformă care oferă peste 75.000 de figuri și ilustrații științifice precise care pot fi utilizate pentru a comunica grafic rezultatele cercetării, concepte și idei, cercetătorii pot crește impactul muncii lor printr-o vizualizare excelentă a datelor.

logo-abonare

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Conținut exclusiv de înaltă calitate despre vizuale eficiente
comunicarea în domeniul științei.

- Ghid exclusiv
- Sfaturi de design
- Știri și tendințe științifice
- Tutoriale și șabloane