Paradigma de cercetare: O introducere cu exemple

Dacă vă gândiți să scrieți o lucrare de cercetare, trebuie să știți că trebuie să stabiliți criterii pentru a construi abordarea pe care o veți folosi ca metodologie în lucrarea dvs., motiv pentru care trebuie să înțelegeți conceptul de paradigmă de cercetare..

A paradigma de cercetare, în termenii cei mai simpli, este procesul de construire a unui plan de cercetare care vă poate ajuta să înțelegeți rapid modul în care funcționează teoriile și practicile din proiectul dumneavoastră de cercetare.

Scopul acestui articol este de a vă prezenta paradigmele de cercetare și de a vi le explica în cel mai descriptiv mod posibil, folosind exemple.

Ce este o paradigmă de cercetare?

A paradigma de cercetare este o metodă, un model sau un tipar pentru efectuarea cercetării. Este un set de idei, credințe sau înțelegeri în cadrul cărora pot funcționa teoriile și practicile. Majoritatea paradigmelor derivă din una dintre cele două metodologii de cercetare: pozitivism sau interpretativism. Fiecare proiect de cercetare utilizează una dintre paradigmele de cercetare ca orientare pentru crearea metodelor de cercetare și pentru realizarea proiectului de cercetare în modul cel mai legitim și rezonabil.

Deși au existat în esență două paradigme, din acestea două au apărut diverse paradigme noi, în special în cercetarea în domeniul științelor sociale. Rețineți că selectarea uneia dintre paradigme pentru proiectul dumneavoastră de cercetare necesită o înțelegere aprofundată a caracteristicilor unice ale fiecărei abordări.

Care sunt cele 3 paradigme de cercetare?

Pentru a selecta cea mai bună paradigmă de cercetare pentru proiectul dumneavoastră, trebuie mai întâi să înțelegeți cei trei piloni: ontologie, epistemologie și metodologie.

Ontologie

Ontologia este o teorie filozofică privind natura realității, care afirmă că există fie o singură realitate, fie nu există deloc. Pentru a fi mai specific, ontologia răspunde la întrebarea: "Ce este realitatea?”

Epistemologie

Epistemologia este studiul cunoașterii, care se concentrează asupra validității, amplorii și modalităților de obținere a cunoștințelor. Epistemologia încearcă să răspundă la întrebarea: "Cum putem cunoaște realitatea?“

Metodologie

Metodologia se referă la conceptele generale care stau la baza modului în care se explorează mediul social și se demonstrează validitatea cunoștințelor dobândite. Întrebarea metodologică este "Cum se procedează pentru a descoperi realitatea/răspunsul?“

Care este scopul unei paradigme de cercetare?

Importanța alegerii unei paradigme pentru un proiect de cercetare provine din faptul că aceasta stabilește fundamentul pentru cercetarea și metodologiile studiului.

O paradigmă investighează modul în care cunoștințele sunt înțelese și cercetate și descrie în mod explicit obiectivul, motivația și rezultatele așteptate ale cercetării.

Implementarea corectă a unei paradigme de cercetare în cercetare le oferă cercetătorilor o cale clară de examinare a subiectului de interes.

Ca urmare, oferă o structură logică și deliberată pentru realizarea ei, pe lângă faptul că îmbunătățește calitatea muncii și competența dumneavoastră.

Exemple de paradigme de cercetare

Acum că ați înțeles cei trei piloni și importanța paradigmei de cercetare, să vedem câteva exemple de paradigme pe care le puteți folosi în cercetarea dumneavoastră.

Paradigma pozitivistă

Pozitiviștii cred într-o singură realitate care poate fi măsurată și înțeleasă. Prin urmare, abordările cantitative sunt utilizate pentru a cuantifica această realitate.

Pozitivismul în cercetare este o filozofie legată de conceptul de anchetă reală. O filosofie de cercetare bazată pe pozitivism folosește o abordare riguroasă a studiului sistematic al surselor de date.

Paradigma interpretativismului sau a constructivismului

Abordarea interpretativistă este utilizată în majoritatea cercetărilor calitative efectuate în științele sociale; aceasta se bazează pe existența a numeroase realități, mai degrabă decât a unei singure realități.

Potrivit interpreților, comportamentul uman este complex și nu poate fi prezis prin probabilități predefinite.

Comportamentul uman nu este ca o variabilă științifică ce poate fi ușor de controlat. Cuvântul "interpretativism" se referă la metodele de cunoaștere a universului care se bazează pe interpretarea sau înțelegerea semnificațiilor pe care oamenii le atribuie comportamentelor lor.

Paradigma pragmatismului

Întrebarea de cercetare determină pragmatismul. În funcție de natura problemei de cercetare, pragmatismul poate încorpora atât abordarea pozitivistă, cât și cea interpretativă în cadrul unui singur studiu.

Este o filozofie de rezolvare a problemelor care susține că cele mai bune tehnici de cercetare sunt cele care contribuie la cel mai eficient răspuns la problema de cercetare. Urmează examinarea mai multor aspecte ale unei probleme de cercetare folosind o combinație de abordări cantitative și calitative.

Paradigma postpozitivismului

Paradigma pozitivismului a făcut loc paradigmei postpozitivismului, care este mai mult preocupată de subiectivitatea realității și se îndepărtează de perspectiva obiectivă a pozitiviștilor logici.

Postpozitivismul caută răspunsuri obiective, străduindu-se să recunoască și să abordeze astfel de prejudecăți în ideile și cunoștințele dezvoltate de cercetători.

Construiți un rezumat grafic care să reprezinte perfect constatările dvs.

Rezumatele grafice capătă o importanță semnificativă. Dar de unde să începem? Cum ar trebui să procedați pentru a crea rezumatul grafic adecvat pentru articolul dumneavoastră?

Atenție la grafic este instrumentul ideal în acest sens; utilizați șabloane pentru a crea cu ușurință cel mai calificat rezumat grafic pentru publicul țintă.