De la roman la realitate: Cum a influențat Frankenstein știința?

"Frankenstein; sau Prometeul modern" de Mary Shelley este un clasic literar care fascinează cititorii de peste două secole.

Cu toate acestea, influența romanului transcende dincolo de domeniul ficțiunii și ajunge în domeniul științei. Experimentele științifice ale lui Frankenstein de a crea o creatură asemănătoare omului au avut o influență durabilă asupra lumii științifice, încurajându-i pe mulți să depășească limitele posibilului în căutarea cunoașterii și a dezvoltării.

Acest articol încearcă să răspundă la întrebarea "Cum a influențat Frankenstein știința?", analizând de la descoperiri medicale inspirate până la dezbateri etice despre limitele cercetării științifice.

Care a fost știința folosită în Frankenstein?

Știința folosită de Victor Frankenstein pentru a-și crea monstrul nu este discutată pe larg în "Frankenstein; sau, Prometeul modern", deoarece Mary Shelley a fost mai mult preocupată de ramificațiile morale și filozofice ale poveștii. Totuși, pentru a-și aduce creatura la viață, Frankenstein a folosit un amestec de chimie, anatomie și electricitate.

Victor Frankenstein își amintește primele sale experimente cu electricitatea și galvanismul, utilizarea unui curent electric pentru a genera mișcări musculare în țesuturi moarte. De asemenea, el descrie că a studiat în profunzime chimia și anatomia, pe care le-ar fi folosit pentru a colecta și combina diverse părți ale corpului pentru a-și construi monstrul.

Cum l-a influențat știința pe Frankenstein?

Întrebarea principală la care încercăm să răspundem este "Cum a influențat Frankenstein știința?". Dar, trebuie să ne întoarcem în timp pentru a înțelege ce a determinat-o pe Mary Shelley să scrie Frankenstein.

Descoperirile și experimentele științifice din perioada sa, care abia începeau să exploreze potențialul electricității, al chimiei și al anatomiei, au afectat-o în mod clar pe Mary Shelley. Acestea sunt experimentele care ar fi putut inspira Frankenstein al lui Mary Shelley.

Galvanism

Giovanni Aldini a fost un om de știință italian, nepotul lui Luigi Galvani, care a studiat pe larg efectele electricității asupra corpului uman. El a fost interesat în special de utilizarea galvanismului pentru a învia creaturi presupuse moarte sau fără viață și a organizat o serie de demonstrații publice în care a stimulat mușchii animalelor și ai cadavrelor umane cu ajutorul curenților electrici.

Una dintre cele mai renumite demonstrații ale sale a constat în electrocutarea publică a infractorului George Forster, recent executat, în timpul căreia Aldini a aplicat șocuri electrice în diferite părți ale corpului lui Forster și a urmărit contracțiile musculare care au rezultat. Deși încercările sale de resuscitare au eșuat, este posibil ca el să fi inspirat unul dintre cele mai emblematice scenarii de science-fiction, întrucât rezultatele experimentelor lui Aldini asupra lui Forster au fost publicate pe larg. Detaliile experimentului sunt foarte asemănătoare cu imaginile prezentate în Frankenstein în momentul crucial în care creatura prinde viață.

Operații chirurgicale

Se crede că experiențele proprii ale lui Mary Shelley în materie de chirurgie și experimente medicale au influențat dezvoltarea lui Frankenstein. Mama lui Shelley a murit la scurt timp după ce s-a născut, iar ulterior și-a văzut propria soră vitregă suferind o operație dificilă și, în cele din urmă, mortală, pentru îndepărtarea unei tumori. Este posibil ca aceste întâlniri să fi influențat pasiunea ei pentru știința vieții și a morții, precum și curiozitatea ei cu privire la consecințele etice și morale ale experimentelor științifice. În plus, în perioada în care Shelley a scris Frankenstein, se realizau progrese importante în domeniul chirurgiei, inclusiv în ceea ce privește utilizarea anesteziei și inventarea unor metode chirurgicale inovatoare.

Băiatul zburător

Stephen Gray a fost un remarcabil om de știință englez care a efectuat experimente pentru a înțelege caracteristicile sarcinilor electrice în secolul al XVIII-lea. Experimentul "băiatului zburător" a fost o demonstrație oarecum tulburătoare a efectelor electricității statice. Băiatul a fost așezat pe o platformă care era ridicată până la tavan. După ce a fost încărcat cu electricitate statică, băiatul a reușit să atragă bucăți de hârtie cu mâinile. Se puteau vedea scântei ieșind din nasul său. Imaginea cu o persoană întinsă pe o platformă, ridicată în aer, cu scântei care zboară și cu un om de știință care își mișcă nerăbdător brațele în prim-plan nu diferă de interpretările cinematografice ale lui Victor Frankenstein creându-și monstrul.

Cum a influențat Frankenstein știința?

Frankenstein a avut un impact uriaș asupra științei, determinând oamenii de știință, cercetătorii și chiar eticienii să se gândească la ramificațiile etice, sociale și morale ale progresului științific. Acestea sunt cele mai importante aspecte ale modului în care Frankenstein a afectat știința:

Progresele tehnologiei medicale

Frankenstein a avut un impact extraordinar asupra îmbunătățirii tehnologiei medicale, în special în domeniul protezelor, al transplanturilor de organe și al cercetării în domeniul inteligenței artificiale. Romanul scris de Mary Shelley a explorat posibilitatea de a produce viață artificială prin experimente științifice, stimulând continuarea cercetărilor privind posibilitățile de a construi mașini și dispozitive asemănătoare oamenilor.

Romanul a prezentat conceptul de utilizare a științei pentru a înlocui sau mări părțile corpului uman, deoarece creatura lui Victor Frankenstein este alcătuită din numeroase părți ale corpului. Acest lucru a dus la progrese substanțiale în domeniul proteticii, precum și la dezvoltarea unor membre protetice complexe, capabile să reproducă mișcările și funcționarea membrelor naturale.

Faptul că romanul ia în considerare transplantul de organe a încurajat, de asemenea, progresele în acest domeniu, oamenii de știință și experții medicali încercând să creeze noi proceduri și tehnologii pentru înlocuirea organelor deteriorate sau bolnave cu unele sănătoase.

În cele din urmă, reprezentarea monstrului ca entitate sensibilă, cu emoții și intelect, a determinat continuarea studiilor privind dezvoltarea inteligenței artificiale și a mașinilor inteligente capabile să reproducă cogniția și comportamentul uman.

Etică medicală și bioetică

Unul dintre subiectele centrale ale romanului este reprezentat de ramificațiile etice și morale ale cercetării științifice, în special atunci când aceasta include crearea de viață sau perturbarea ordinii naturale a lucrurilor. Romanul ridică preocupări serioase cu privire la responsabilitatea oamenilor de știință și la implicațiile actelor lor, precum și la riscurile ambiției științifice nestăpânite.

Temele responsabilității și prudenței din roman au avut un impact asupra stabilirii unor orientări etice pentru cercetarea și experimentarea științifică, în special în domeniul ingineriei genetice și al biotehnologiei. În plus, descrierea efectelor fizice și emoționale ale testelor științifice și ale intervenției medicale a contribuit la crearea unor principii etice pentru tratamentul și cercetarea medicală, cum ar fi consimțământul informat și autonomia pacientului.

Narațiunea preventivă a romanului despre capcanele jocului de-a Dumnezeu a influențat, de asemenea, argumentele privind etica clonării și inteligența artificială.

Preocupări în știința de tip Franken

Preocupările legate de știința de tip Franken includ dezvoltarea și utilizarea ființelor vii, preocupările legate de siguranța creării de noi forme de viață sau modificarea celor existente și, ca urmare, preocupările legate de influența acestor organisme asupra mediului.

În cele din urmă, știința de tip Franken ridică o multitudine de probleme care necesită o analiză critică și o reflecție etică. Oamenii de știință trebuie să organizeze dezbateri deschise și oneste cu privire la posibilele pericole și avantaje ale noilor tehnologii, precum și să elaboreze controale adecvate pentru a asigura utilizarea lor sigură și responsabilă.

Alăturați-vă comunității noastre în creștere rapidă pentru a revoluționa comunicarea științifică

Transformați-vă rezultatele științifice cu infografice și materiale vizuale atrăgătoare. Lucrul cu Atenție la grafic, o platformă care oferă o colecție mare de ilustrații și șabloane științifice, precum și instrumente pentru modificarea acestora și adăugarea de noi componente, cum ar fi text, grafice și date, facilitează aducerea unor elemente vizuale excelente în munca dumneavoastră.