Descoperiți noi perspective cu ajutorul cercetării calitative Grounded Theory

Descoperiți noi perspective și idei prin intermediul cercetării calitative de tip grounded theory. Aflați cum să vă orientați deciziile în direcția corectă cu ajutorul unor informații puternice. Poate fi dificil să găsești sensul și să extragi informații valoroase într-o eră a informațiilor abundente. Pentru a înțelege fenomene complexe, teoria fundamentată oferă o abordare convingătoare.

Metoda teoriei fundamentate analizează și interpretează meticulos datele calitative pentru a dezvălui tiparele, relațiile și semnificațiile lumii. Procesele noastre de gândire și de luare a deciziilor pot fi transformate prin această metodologie, prin dezvăluirea dimensiunilor ascunse și obținerea de noi perspective.

Participă la o călătorie fascinantă prin cercetarea calitativă bazată pe teoria fundamentată. Aflați cum funcționează această abordare în practică prin studii de caz reale, exemple practice și perspective de experți. Pregătiți-vă să experimentați frumusețea observațiilor nuanțate și bogăția datelor calitative, oferindu-vă încrederea necesară pentru a lua decizii sigure. Explorați noi perspective și descoperiți lucruri noi.

Ce este teoria fundamentată calitativă?

O abordare a studiului și înțelegerii fenomenelor sociale bazată pe teoria fundamentată este riguroasă și sistematică. Anselm Strauss și Barney Glaser au dezvoltat teoria fundamentată în anii 1960 pentru a produce teorii bazate pe date empirice, mai degrabă decât pe noțiuni preconcepute.

Începe fără ipoteze sau ipoteze prestabilite, spre deosebire de abordările tradiționale de cercetare deductivă. Mai degrabă, se folosește de raționamentul inductiv pentru a dezvolta teorii în mod organic. Pentru a detecta modele, categorii și relații în datele calitative, cercetătorii efectuează o analiză comparativă constantă.

Conform teoriei fundamentate, interacțiunile sociale sunt caracterizate de experiențe și semnificații subiective. Comportamentele și convingerile oamenilor sunt modelate de procesele și contextele sociale. Interviurile, observațiile și analiza documentelor pot fi toate utilizate în cadrul cercetării teoriei fundamentate.

Cercetarea care utilizează teoria fundamentată poate descoperi noi perspective și poate crea teorii bazate pe dovezi empirice care reflectă complexitatea experiențelor umane. Cercetătorii din domeniul științelor sociale, psihologii, educatorii și managerii pot beneficia cu toții de această abordare atunci când înțeleg și explică fenomenele sociale.

Fundamentele filosofice ale teoriei fundamentate Calitative Grounded Theory

Metodologia și abordarea cercetării calitative de tip grounded theory își au rădăcinile în filozofie. Participanții la cercetare construiesc în mod activ cunoștințe ca rezultat al interacțiunii lor cu cercetătorul, care este teza centrală a teoriei fundamentate. Conform acestei perspective, realitatea este subiectivă și sunt posibile mai multe interpretări.

O teorie fundamentată se inspiră, de asemenea, din pragmatism, punând accentul pe aplicarea practică a cunoștințelor. O teorie bazată pe empirism este o teorie care are implicații practice și este întemeiată pe dovezi empirice. Utilizarea teoriei fundamentate ca instrument de luare a deciziilor asigură faptul că cunoștințele derivate din cercetare pot fi aplicate în mod eficient.

Teoria fundamentată se bazează în mare măsură pe interacționismul simbolic. Semnificațiile și simbolurile joacă un rol crucial în modelarea comportamentului uman. Cercetările care utilizează teoria fundamentată explorează interacțiunile dintre indivizi și contextul lor social.

Ca urmare a acestor fundamente filozofice, cercetarea calitativă bazată pe teoria fundamentată permite cercetătorilor să genereze teorii care rezonează cu realitățile practice din viața de zi cu zi prin explorarea complexității experiențelor umane.

Premisa teoriei fundamentate calitative Grounded Theory

Cercetările bazate pe teoria fundamentată presupun că datele, mai degrabă decât teoriile sau ipotezele existente, determină cunoștințele care sunt dezvăluite. Prin analiza sistematică a datelor calitative, aceasta urmărește să înțeleagă fenomenele sociale investigate.

Prin comparații constante și eșantionare teoretică, teoria fundamentată permite teoriilor să se nască din date, spre deosebire de cercetarea deductivă tradițională, care testează teoriile pe baza datelor. Cercetătorii se cufundă în date, codificându-le și clasificându-le meticulos și construind treptat teorii și concepte pe baza acestora.

Cu ajutorul acestei abordări, cercetătorii pot genera teorii bazate pe date empirice, descoperind în același timp modele ascunse și explorând noi perspective. Diverse discipline pot beneficia de cercetarea calitativă bazată pe teoria fundamentată, care poate genera perspective noi.

Metodologia teoriei fundamentate Calitative

Utilizând metodologia de cercetare calitativă Grounded Theory, cercetătorii pot descoperi perspective profunde și pot genera teorii din dovezi empirice. În mod fundamental, teoria fundamentată se referă la identificarea modelelor, conceptelor și relațiilor în datele calitative prin intermediul unei analize sistematice. Ca parte a procesului de cercetare, cercetătorii colectează, codifică și analizează continuu datele. Procesul iterativ produce teme și categorii, care conduc la teorii bazate pe date.

Codificare

Codificarea joacă un rol crucial în analiza și dezvoltarea cercetării calitative de tip grounded theory. Un cod de teorie fundamentată identifică modele, concepte și relații prin clasificarea datelor calitative. Cercetătorii codifică datele prin examinarea atentă a fiecărei informații pentru a identifica unități sau segmente semnificative. Datele sunt apoi clasificate în conformitate cu etichete descriptive sau coduri. Codurile sunt comparate, analizate și conectate, rezultând teme și categorii pe măsură ce procesul de codificare avansează. Colectarea datelor și codificarea se realizează simultan în timpul codificării teoriei fundamentate. Codurile și categoriile bazate pe date facilitează dezvoltarea teoriei, permițând elaborarea de teorii bazate pe date.

Memoing

Ca parte a metodologiei de cercetare calitativă Grounded Theory, memorizarea este un pas crucial. În timpul analizei datelor, gândurile, reflecțiile și intuițiile sunt documentate. În memorii, un cercetător captează și organizează noile idei și interpretări pe măsură ce acestea apar din date. Memorandumurile oferă o multitudine de informații care pot fi utilizate pentru a dezvolta concepte și teorii. Scopul memo-urilor este de a explora conexiunile dintre segmentele de date, de a genera ipoteze și de a rafina teoriile care apar din date. În plus, aceasta sprijină fiabilitatea și rigoarea cercetării prin furnizarea unei înregistrări transparente și verificabile a procesului analitic. Pe măsură ce procesul de cercetare calitativă cu teorie fundamentată progresează, memo-urile servesc drept un instrument indispensabil pentru a capta și a păstra înțelegerea în evoluție a datelor de către cercetători.

Modelul Serendipity

O descoperire neașteptată și fortuită în timpul procesului de analiză a datelor reprezintă modelul serendipității în cercetarea calitativă de tip grounded theory. O constatare semnificativă este descoperită atunci când se recunoaște ceva neașteptat sau care nu a fost observat anterior. Atunci când cercetătorii compară și codifică în mod constant, apar tipare de serendipitate, permițând o explorare flexibilă și deschisă a datelor. Există o oportunitate de a dezvolta noi teorii sau perspective ca urmare a acestor descoperiri întâmplătoare care pot pune la îndoială ipotezele existente. Cercetătorii care îmbrățișează modelele de serendipitate dezvoltă o înțelegere mai profundă a fenomenelor, favorizând o receptivitate la descoperiri neașteptate în cercetarea lor de tip grounded theory.

Sortare

O etapă cheie în procesul de codificare și analiză a cercetării calitative de tip grounded theory este sortarea. Procesul de sortare implică organizarea segmentelor de date pe baza asemănărilor și diferențelor dintre ele după ce au fost transcrise și segmentate. Cercetătorii pot dezvolta concepte și teorii prin sortarea datelor și prin identificarea modelelor și a relațiilor din cadrul acestora. Datele sunt comparate și contrastate în mod sistematic, se fac conexiuni și se grupează segmentele conexe. Prin sortarea datelor, cercetătorii pot dezvolta un cadru de codificare care le va permite să analizeze și să interpreteze în continuare datele. În acest proces iterativ, datele sunt analizate mai profund și se construiesc teorii.

Scrierea

Dezvoltarea și diseminarea teoriilor se bazează în mare măsură pe scris. Cercetătorii generează idei și concepte teoretice pe măsură ce analizează și codifică datele în mod constant. Prin documentarea și articularea acestor teorii emergente, cercetătorii își pot rafina și explora ideile în continuare. O lucrare de teorie fundamentată trebuie să fie scrisă într-un mod care să surprindă nuanțele și complexitatea datelor prin descrieri și narațiuni bogate. Cercetările pot fi comunicate în mod eficient unui public mai larg prin utilizarea unei scrieri clare și convingătoare, contribuind la avansarea cunoștințelor în domeniile lor.

Utilizarea teoriei preexistente în teoria fundamentată calitativă Grounded Theory

Un aspect fascinant și dinamic al cercetării calitative de tip grounded theory este utilizarea teoriei preexistente. Spre deosebire de alte metodologii de cercetare axate pe testarea sau verificarea ipotezelor, teoria fundamentată pune accentul pe explorarea teoriei bazate pe date empirice.

Teoria fundamentată nu elimină teoriile preexistente, ci le consideră mai degrabă resurse valoroase pentru a informa cercetarea. Pentru a descoperi modele, concepte și relații în date, cercetătorii încep cu o minte deschisă. Pentru a rafina, extinde sau chiar contesta cadrele existente, aceștia compară conceptele emergente cu teoriile existente.

Cercetătorii pot valorifica bogăția de cunoștințe deja disponibile prin integrarea teoriilor preexistente în teoria fundamentată. Abordarea facilitează identificarea unor perspective noi prin promovarea unei înțelegeri profunde a subiectului. În plus, aceasta încurajează colaborarea și inovarea între diferitele perspective disciplinare.

Un studiu calitativ de tip grounded theory utilizează o teorie preexistentă pentru a oferi o înțelegere holistică a fenomenelor complexe care împinge limitele cunoașterii. Pentru a crea contribuții semnificative, cercetătorii ar trebui să se bazeze pe cunoștințele existente, exemplificând natura dinamică a cercetării.

Split în metodologia și metodele teoriei fundamentate calitative Grounded Theory Qualitative

Există numeroase dezbateri și diviziuni în cadrul domeniului cercetării calitative de tip grounded theory, în special în ceea ce privește metodologia și alegerile metodologice. Studiile de grounding theory sunt privite diferit de către cercetători.

Abordările deductive și inductive sunt două diviziuni majore. În cercetarea deductivă, cercetătorul pornește de la o teorie preexistentă și o validează sau o rafinează pe baza analizei calitative a datelor. O abordare inductivă, pe de altă parte, începe cu o minte deschisă, permițând ca teoria să apară în mod natural din date.

Metodele de colectare și analiză a datelor reprezintă, de asemenea, un punct de dispută. În teoria fundamentată tradițională, datele sunt clasificate folosind tehnici de codificare, comparații constante și eșantioane teoretice. Au fost dezvoltate și metode alternative, cum ar fi teoria fundamentată constructivistă, care se concentrează mai mult pe reflexivitate și pe implicarea cercetătorului.

Teoria constructivistă fundamentată

În cercetarea calitativă cu teorie fundamentată, teoria fundamentată constructivistă (CGT) reprezintă o abordare alternativă. Prin accentuarea rolului activ al cercetătorului în modelarea analizei, aceasta diferă de teoria fundamentată tradițională. Prin CGT, indivizii își explorează experiențele subiective și semnificațiile realității sociale. În fiecare etapă a procesului de cercetare, cercetătorii reflectă și se gândesc la impactul lor asupra interpretării datelor. Colaborarea este promovată între cercetători și participanți prin CGT, care recunoaște co-construcția cunoașterii. Înțelegerea lumii sociale prin CGT permite cercetătorilor să dezvolte teorii care să explice complexitatea și diversitatea experienței umane.

Realist critic

Perspectiva realismului critic a câștigat atenție în cadrul cercetării calitative cu teorie fundamentată. Deși recunoaște influența factorilor sociali și culturali asupra înțelegerii noastre a realității, realismul critic recunoaște că există o realitate externă care există independent de percepțiile noastre. Un cercetător realist critic urmărește să descopere mecanismele și structurile care modelează fenomenele sociale. În loc să se concentreze doar pe observațiile de suprafață, aceștia caută să exploreze relații și contexte cauzale mai profunde. În cadrul teoriei fundamentate, cercetătorii pot obține o înțelegere mai profundă a realității sociale prin realismul critic.

Beneficiile utilizării teoriei fundamentate calitative

Ne putem îmbunătăți considerabil înțelegerea și procesele decizionale prin utilizarea cercetării calitative bazate pe teoria fundamentată. Doar din date, aceasta este capabilă să descopere perspective profunde și să genereze noi teorii. Înțelegerea fenomenelor complexe poate fi obținută prin imersiunea în informații calitative. Unele dintre beneficii sunt următoarele:

Elaborarea de noi teorii bazate pe datele în sine, prin descoperirea unor perspective profunde.
Încurajați o abordare flexibilă, iterativă, care să permită rafinarea teoriilor pe baza noilor date.
Prin luarea în considerare a mai multor perspective și interpretări, dezvoltați o perspectivă holistică asupra subiectului de cercetare.
Datele calitative surprind bogăția experienței umane și îmbrățișează complexitatea naturii umane.
Prin furnizarea de informații extrem de relevante și aplicabile, acoperă decalajul dintre teorie și practică.
Oferiți factorilor de decizie informații bazate pe dovezi, astfel încât aceștia să poată lua decizii în cunoștință de cauză.
Utilizarea teoriei fundamentate pentru a informa procesele de luare a deciziilor este o modalitate puternică de a conduce schimbări pozitive.
Suntem pe punctul de a revoluționa înțelegerea unei game largi de fenomene complexe într-o gamă largă de discipline.
Este important să se îmbunătățească înțelegerea subiectului și să se asigure o înțelegere cuprinzătoare a acestuia.

După cum demonstrează aceste beneficii, cercetarea calitativă bazată pe teoria fundamentată poate descoperi perspective profunde, poate promova flexibilitatea, poate îmbrățișa diversitatea, poate facilita luarea deciziilor bazate pe dovezi și poate contribui la un progres semnificativ.

Limitări ale utilizării teoriei fundamentate calitative

Cercetarea calitativă bazată pe teoria fundamentată este o metodologie eficientă și perspicace, dar are și ea limitările sale. O înțelegere cuprinzătoare a aplicabilității sale depinde de recunoașterea acestor constrângeri. Mai jos sunt enumerate câteva dintre limitările care au fost identificate:

Colectarea, codificarea și analiza datelor în cadrul cercetării calitative de tip grounded theory necesită mult timp și resurse.
În analiza calitativă, prejudecata cercetătorului poate afecta interpretarea datelor, putând compromite obiectivitatea din cauza preconcepțiilor și perspectivelor cercetătorului.
Poate fi dificil să se transfere constatările din teoria fundamentată în alte medii sau populații, deoarece aceasta se concentrează pe fenomene specifice contextului.
Numărul de participanți în studiile de teorie fundamentată este adesea mic, deoarece profunzimea are prioritate față de amploare în aceste studii. Poate fi posibil să se genereze perspective bogate folosind această abordare, dar generalizabilitatea și puterea statistică pot fi limitate.

Luând în considerare aceste limitări, cercetătorii pot decide ce contexte și considerații să aplice cercetării calitative bazate pe teoria fundamentată.

Cum se face cercetarea calitativă Grounded Theory?

Este important să se urmeze un proces sistematic și iterativ atunci când se realizează o cercetare teoretică fundamentată. Urmați acești pași pentru a începe:

Să dobândească o înțelegere aprofundată a principiilor, conceptelor și tehnicilor teoriei fundamentate. Luați-vă timp pentru a afla despre pionierii acestei metodologii, inclusiv despre Glaser și Strauss.

Alegeți un subiect de cercetare calitativă care vă interesează. Pentru a studia fenomene sociale complexe sau pentru a explora domenii insuficient studiate, teoria fundamentată este deosebit de utilă.

Interviurile, observațiile și analiza documentelor sunt metode de colectare a datelor. Scopul este de a colecta date calitative bogate, care să surprindă perspectivele și experiențele participanților.

Codificați și clasificați datele înainte de a începe procesul de analiză. Comparați și contrastați conceptele inițiale prin comparație constantă, utilizând codarea deschisă. Analizați temele, modelele și conexiunile emergente.

Identificați relațiile și conceptele din date și elaborați categorii și subcategorii care să reflecte aceste relații și concepte pe măsură ce analiza avansează. În loc să impuneți noțiuni preconcepute asupra datelor, lăsați teoria să apară organic.

Pentru a valida și rafina categoriile și conceptele emergente, colectați în mod continuu date suplimentare. În funcție de teoria emergentă, se selectează noi participanți sau surse.

Analizați și validați teoria în mod continuu prin analize continue. Asigurați-vă că teoria emergentă este credibilă și demnă de încredere, solicitând feedback din partea colegilor, experților sau participanților.

Ultimul pas este să vă documentați constatările prin redactarea unui raport de cercetare care să descrie ceea ce ați învățat din datele obținute. Furnizați o descriere detaliată a procesului de cercetare, a analizei și a cadrului teoretic dezvoltat.

Procesele iterative și reflexive fac parte integrantă din cercetarea teoretică fundamentată. Pentru a înțelege un fenomen, colectarea datelor, analiza și dezvoltarea teoriei trebuie să se întrepătrundă.

Instrumente pentru a face cercetări cu teorie fundamentată

Deși cercetarea teoretică fundamentată se bazează în primul rând pe analiza și interpretarea datelor calitative, mai multe instrumente pot contribui la sprijinirea și îmbunătățirea procesului. Unele dintre cele mai frecvent utilizate instrumente sunt enumerate mai jos:

Software pentru luarea de notițe: Evernote și Microsoft OneNote sunt instrumente excelente pentru a ține evidența notițelor, a transcrierilor de interviuri, a observațiilor și a notițelor. Analiza datelor cu aceste instrumente este flexibilă și ușoară.

Utilizarea software-ului de analiză calitativă a datelor: Instrumente precum NVivo și MAXQDA pot fi utilizate pentru a gestiona și analiza datele calitative. Ca urmare a acestor instrumente, datele pot fi codificate, clasificate și explorate în mod eficient, permițând identificarea modelelor și dezvoltarea cadrelor teoretice.

Cadre pentru codare: Utilizați cadre de codificare pentru a clasifica și analiza sistematic datele. O listă inițială de categorii poate fi derivată din date sau poate fi utilizat un set de coduri predefinite. Consecvența și identificarea temelor sunt mai ușoare cu ajutorul cadrelor de codificare.

Instrumente de cartografiere a conceptelor: Vizualizarea relațiilor, conexiunilor și ierarhiilor dintre concepte și categorii se poate face cu instrumente de cartografiere a conceptelor precum Mind the Graph. Aceste instrumente oferă reprezentări vizuale ale cadrului teoretic și ale complexității datelor.

Tunelte pentru gestionarea cercetării: Gestionați referințele, citatele și analizele de literatură cu instrumente de gestionare a cercetării, cum ar fi Zotero sau Mendeley. Citarea surselor și urmărirea literaturii relevante sunt mai ușor de realizat cu aceste instrumente.

Platforme care facilitează colaborarea: Instrumente precum Google Docs și Microsoft Teams facilitează scrierea, editarea și comentarea în colaborare a documentelor de cercetare atunci când se lucrează în echipă.

Este imperativ să alegeți instrumentele de cercetare care corespund nevoilor și preferințelor dumneavoastră în materie de cercetare, deși aceste instrumente pot fi utile. Efectuarea unei cercetări bazate pe teoria fundamentată ar trebui să fie eficientă și eficace, menținând în același timp integritatea analizei calitative.

Creșteți impactul muncii dumneavoastră și faceți-o mai semnificativă

Ca parte a cercetării calitative de tip grounded theory, sunt colectate și interpretate date calitative bogate. Reprezentările vizuale fac ca informațiile să fie mai ușor de înțeles și de învățat. Îmbunătățim comunicarea rezultatelor dvs. științifice prin reprezentări vizuale atent concepute. Cu Mind the Graph, vă puteți comunica cercetarea teoretică fundamentată în mod eficient, permițând unui public mai larg să o înțeleagă.