Rasismul în știință: Există mai mult decât se vede la prima vedere

Rasismul a fost o parte masivă a istoriei omenirii și, până în prezent, a avut loc peste tot în lume. Această practică crudă de discriminare a oamenilor pe baza culorii, nașterii și credinței lor îi face pe oameni mai nefericiți decât orice altă creatură.

Ceea ce este mai rău este că singurul lucru în care oamenii ar trebui să creadă, "știința" însăși, a susținut rasismul de-a lungul istoriei. Rasismul în știință este un lucru pe care mulți nu îl cunosc, iar în acest articol vom afla în profunzime ce i-a făcut pe oameni să creadă știința când vine vorba de rasism și cum a afectat un întreg set de oameni.

Cum se răspândește rasismul în știință?

Rasismul este o problemă dăunătoare și răspândită care afectează multe aspecte ale societății, inclusiv domeniul științei. Deși știința este adesea considerată obiectivă și imparțială, nu este imună la aceleași prejudecăți și prejudecăți care există în alte domenii.

Rasismul se poate manifesta în diverse moduri în cercetarea științifică, cum ar fi subreprezentarea anumitor grupuri rasiale și utilizarea stereotipurilor și prejudecăților rasiale în analiza și interpretarea datelor.

Una dintre cele mai evidente forme de rasism în știință este subreprezentarea anumitor grupuri rasiale în cercetarea științifică. Acest lucru poate avea consecințe negative, cum ar fi tratamente medicale ineficiente sau dăunătoare pentru persoanele de culoare care nu au fost reprezentate în mod adecvat în cadrul studiilor clinice.

Motivele acestei subreprezentări sunt complexe, dar se referă adesea la nevoia de mai multă diversitate în rândul oamenilor de știință. Atunci când un anumit grup rasial sau etnic domină comunitatea științifică, perspectivele și prioritățile de cercetare ale acestuia pot exclude în mod neintenționat experiențele și nevoile altor grupuri.

Pseudoștiința care a făcut din rasism o bună practică:

Mai mult decât știința, apariția pseudoștiințelor este o nenorocire, deoarece majoritatea acestora au susținut rasismul și au venit cu explicații ilogice pe care oamenii le credeau adevărate. Am enumerat câteva dintre practicile cu care a venit pseudoștiința:

Eugenia

Eugenia este o teorie științifică discreditată care propune îmbunătățirea rasei umane prin reproducerea selectivă a indivizilor cu trăsături dezirabile, descurajându-i în același timp pe cei cu trăsături nedorite să se reproducă.
Această teorie susține politicile rasiste, inclusiv sterilizarea forțată și restricțiile privind imigrația, care vizează în mod special persoanele de culoare.

Frenologie

Frenologia Este o teorie științifică discreditată care susține că configurația și dimensiunea craniului unei persoane pot expune abilitățile intelectuale și trăsăturile de personalitate ale acesteia. Această teorie a fost folosită pentru a valida convingerile rasiste conform cărora anumite rase erau în mod intrinsec mai inteligente sau mai agresive decât altele, pe baza presupusei forme a craniului lor.

Darwinismul social

Darwinismul social este o teorie pseudoștiințifică care utilizează principiile selecției naturale în societățile umane, propunând că anumite rase sau clase sociale sunt în mod înnăscut superioare altora și că este normal ca cei puternici să îi domine pe cei slabi.
Această teorie a fost utilizată pentru a legitima colonialismul și imperialismul, precum și politicile care îi favorizau pe cei bogați și influenți, oprimându-i în același timp pe cei săraci și dezavantajați.

Rasismul științific de-a lungul istoriei omenirii:

În secolul al XIX-lea, rasismul științific a devenit mai profund înrădăcinat, deoarece oamenii de știință au folosit metode nou dezvoltate, cum ar fi craniometria (măsurarea mărimii și formei craniului) și frenologia (studierea umflăturilor de pe craniul unei persoane) pentru a susține afirmațiile privind supremația rasială.
Un exemplu este medicul american Samuel Morton, care a adunat cranii din diferite părți ale lumii și le-a folosit pentru a argumenta că europenii aveau creiere mai mari și, prin urmare, erau mai avansați din punct de vedere intelectual decât alte rase.

În secolul al XX-lea, rasismul în știință a căpătat o formă mai insidioasă, deoarece oamenii de știință au încercat să demonstreze baza biologică a diferențelor rasiale. Un exemplu infamant este experimentul Tuskegee privind sifilisul, în cadrul căruia bărbați afro-americani au fost lăsați în mod deliberat netratați de sifilis pentru a studia evoluția naturală a bolii.

Experimentul a durat 40 de ani, timp în care bărbaților le-a fost refuzat tratamentul, chiar și după descoperirea penicilinei ca remediu pentru această boală. Acest studiu arată clar cum se poate manifesta rasismul în cercetarea științifică, cu consecințe devastatoare pentru comunitățile marginalizate.

Din nefericire, rasismul științific continuă să fie promovat și astăzi de unele persoane și grupuri, adesea prin intermediul unor afirmații pseudoștiințifice despre genetică sau inteligență. De exemplu, unele grupuri de supremație a albilor susțin că persoanele de origine europeană sunt superioare din punct de vedere genetic altor rase. În același timp, unii susținători ai medicinei bazate pe rasă fac afirmații despre diferențele biologice înnăscute între rase care nu sunt susținute de dovezi științifice.

Cum afectează rasismul științific înțelegerea generală a științei?

În zilele noastre, există diverse moduri în care rasismul poate exista în știință. Un exemplu notabil este reprezentarea insuficientă a persoanelor de culoare în domeniile științifice, ceea ce duce la o lipsă de diversitate în cercetare și la o înțelegere limitată a experiențelor de viață ale grupurilor marginalizate.

În plus, o altă formă de rasism în știință este perpetuarea stereotipurilor rasiste în literatura științifică, cum ar fi convingerea că anumite rase sunt în mod inerent mai predispuse la violență sau la comportament criminal. Aceste noțiuni se bazează frecvent pe date incomplete sau eronate, dar pot totuși să afecteze în mod semnificativ percepția publică și elaborarea politicilor.

3 pași pentru a combate rasismul în știință

Recunoașterea problemei - Primul pas pentru a aborda rasismul în știință este recunoașterea prezenței acestuia și angajamentul de a face schimbări.
Acest lucru implică recunoașterea și abordarea activă a cazurilor de rasism atât în cercetarea științifică, cât și în societatea în general, precum și eforturi pentru creșterea diversității în cadrul domeniilor științifice și pentru a se asigura că comunitățile marginalizate au acces la resurse și oportunități științifice.

Îmbunătățirea transparenței - Un alt pas important este îmbunătățirea transparenței și a responsabilității în cercetarea științifică. Acest lucru poate fi realizat prin punerea la dispoziția publicului a datelor și metodelor, permițând altor cercetători să examineze și să reproducă rezultatele.
Aceasta înseamnă, de asemenea, recunoașterea și abordarea potențialelor conflicte de interese și prejudecăți în cadrul comunității științifice, cum ar fi impactul finanțării corporative asupra rezultatelor cercetării.

Privind dintr-o perspectivă etică - În cele din urmă, cercetarea științifică ar trebui să acorde prioritate considerentelor etice. Acest lucru implică asigurarea faptului că cercetarea este efectuată pentru a susține drepturile și demnitatea persoanelor, inclusiv a celor din comunitățile marginalizate. De asemenea, este necesar să se recunoască potențialul de vătămare în cercetarea științifică și să se implementeze măsuri pentru a minimiza aceste riscuri.

În concluzie, abordarea rasismului în știință este o problemă cu multiple fațete care necesită o soluție cuprinzătoare. Prin recunoașterea prezenței sale, prin promovarea transparenței și a responsabilității și prin prioritizarea considerațiilor etice, putem lucra pentru a combate rasismul în știință și pentru a crea o societate mai ajustabilă și mai echitabilă pentru toată lumea.

Integrați informațiile și ilustrațiile în slide-uri frumoase și de impact

Fără îndoială, ilustrațiile sunt cea mai bună modalitate de a integra informațiile științifice în lucrări de cercetare și slide-uri frumoase și de impact. Profitați de utilizarea infografiilor atrăgătoare din punct de vedere vizual prin Mind the Graph și atingeți cu brio scopul muncii dvs. de cercetare.