Probabil că ați auzit despre "Research Bias", unde lucrarea de cercetare este părtinitoare, dar v-ați gândit vreodată la cercetătorul care o scrie? Ce se întâmplă dacă acel cercetător este părtinitor și, din această cauză, lucrarea devine părtinitoare?

Acest fenomen este cunoscut sub numele de prejudecata cercetătorului iar în acest articol, vom învăța despre aceasta în profunzime, analizând prejudecățile, tipurile lor și metodele de prevenire. Așadar, haideți să ne adâncim și să înțelegem cum să evitați prejudecățile în cercetare

Ce este prejudecata cercetătorului?

Prejudecata cercetătorului se referă la convingerile, valorile, atitudinile sau preferințele subiective ale unui cercetător care pot influența proiectarea, desfășurarea sau interpretarea rezultatelor unui studiu. Aceasta apare atunci când prejudecățile personale ale cercetătorului influențează, în mod accidental sau intenționat, procesul de cercetare sau raportarea rezultatelor, ceea ce poate duce la rezultate distorsionate sau inexacte. 

Este important de menționat că prejudecata cercetătorului poate apărea neintenționat, din cauza unor prejudecăți inconștiente sau fără intenții rău intenționate. Cu toate acestea, ea reprezintă totuși o amenințare la adresa obiectivității și integrității cercetării. Pentru a minimiza prejudecata cercetătorului, oamenii de știință utilizează metodologii de cercetare riguroase, mențin transparența și adoptă strategii precum studiile oarbe, evaluarea inter pares, și replicarea independentă.

Tipuri de prejudecăți ale cercetătorului

În procesul de cercetare pot apărea mai multe tipuri de prejudecăți ale cercetătorului. Iată câteva exemple comune:

Bias de selecție

Această prejudecată apare atunci când cercetătorul include sau exclude în mod selectiv anumite persoane sau puncte de date într-un studiu, ceea ce duce la o reprezentare distorsionată a populației investigate. Aceasta poate fi neintenționată sau deliberată, având ca rezultat un eșantion nereprezentativ.

Bias de confirmare

Cercetătorii pot avea tendința de a favoriza sau de a căuta informații care le confirmă convingerile sau ipotezele preconcepute, ignorând sau minimalizând dovezile contradictorii. Această prejudecată poate duce la selectarea datelor care susțin rezultatele dorite.

Biasul observatorului

Prejudiciul observatorului, cunoscută și sub numele de părtinire a experimentatorului, apare atunci când așteptările sau cunoștințele prealabile ale cercetătorului influențează observațiile sau interpretările acestuia cu privire la comportamentul sau răspunsurile participanților la studiu. Aceasta poate avea un impact asupra obiectivității colectării și analizei datelor.

Raportarea prejudecăților

Această prejudecată implică raportarea selectivă sau accentuarea anumitor constatări care se aliniază cu rezultatele preferate de cercetător, neglijând sau minimalizând rezultatele contradictorii sau nefavorabile. Acesta poate apărea în orice etapă, de la analiza datelor până la publicarea rezultatelor cercetării.

Bias de publicare

Prejudiciul de publicare se referă la tendința cercetătorilor sau a revistelor de a publica studii cu rezultate pozitive sau semnificative din punct de vedere statistic mai frecvent decât cele cu rezultate negative sau nesemnificative. Această prejudecată poate denatura ansamblul general al dovezilor privind un anumit subiect.

Biasul de rechemare

În cadrul studiilor care se bazează pe memoria participanților sau pe auto-raportare, poate apărea o prejudecată de reamintire atunci când amintirea de către participanți a evenimentelor sau experiențelor este influențată de convingerile sau așteptările lor curente. Această prejudecată poate duce la date inexacte sau distorsionate.

Prejudiciu cultural

Cercetătorii pot impune în mod neintenționat perspectivele, valorile sau normele lor culturale asupra procesului de cercetare, ceea ce ar putea duce la interpretări sau generalizări părtinitoare care ar putea să nu fie valabile în diferite culturi sau contexte.

Proiectare Bias

Prejudiciul de proiectare, cunoscut și sub numele de prejudecată de proiectare a studiului sau prejudecată de proiectare a cercetării, se referă la o eroare sistematică sau la o distorsiune introdusă într-un studiu din cauza unor defecte sau limitări în proiectare sau metodologie. Aceasta apare atunci când proiectarea unei cercetări studiu favorizează în mod sistematic anumite rezultate sau conduce la rezultate tendențioase. 

Ce este părtinirea procedurală și cum să o detectezi într-o lucrare de cercetare?

Prejudiciul de procedură se referă la o eroare sistematică sau la o distorsiune în studiile de cercetare care rezultă din defecte sau prejudecăți în procedurile sau metodele utilizate în timpul studiului. Aceasta apare atunci când modul în care se desfășoară cercetarea introduce prejudecăți în colectarea și analiza datelor sau în interpretarea rezultatelor. Prejudiciul procedural poate afecta validitatea și fiabilitatea rezultatelor studiului și poate compromite integritatea cercetării.

Iată câteva puncte-cheie care vă ajută să identificați prejudecățile procedurale:

Evaluați designul de cercetare

Examinați cu atenție concepția generală a studiului. Căutați orice sursă potențială de părtinire în selecția participanților, alocarea grupurilor de tratament sau de control sau în structura generală a studiului. Evaluați dacă designul ales este adecvat pentru întrebarea de cercetare și dacă abordează în mod adecvat variabilele potențiale de confuzie.

Revizuirea procedurilor de eșantionare

Evaluați modul în care participanții au fost recrutați sau selectați pentru studiu. Căutați orice potențiale prejudecăți în procesul de eșantionare care ar putea duce la un eșantion nereprezentativ sau părtinitor. Frecvente prejudecăți de eșantionare includ eșantionarea de conveniență, prejudecata de auto-selecție sau utilizarea unor tehnici de eșantionare necorespunzătoare care nu surprind în mod adecvat populația țintă.

Evaluarea metodelor de colectare a datelor

Examinați metodele utilizate pentru colectarea datelor. Luați în considerare dacă există potențiale prejudecăți introduse prin procesul de colectare a datelor. Căutați indicii de distorsiune a măsurătorilor, cum ar fi aplicarea inconsecventă a tehnicilor de măsurare, lipsa de fiabilitate sau de validitate a instrumentelor de măsurare sau potențiale distorsiuni în datele auto-raportate.

Ce este prejudecata respondentului?

Biasarea respondenților, cunoscută și sub numele de părtinire a participanților sau părtinire a răspunsurilor la sondaj, se referă la erori sau distorsiuni sistematice care pot apărea în studiile de cercetare atunci când participanții oferă răspunsuri inexacte sau părtinitoare. Biasarea respondenților poate apărea din cauza diferiților factori, cum ar fi interpretările subiective ale participanților, dorința socială, limitările de memorie sau motivațiile de a se prezenta într-o lumină favorabilă. Aceasta poate avea un impact asupra fiabilității și validității datelor colectate prin intermediul măsurilor de autoevaluare, sondajelor, interviurilor sau chestionarelor.

Apariția prejudecăților în timpul analizei și raportării

În timpul etapelor de analiză și raportare a unui studiu de cercetare pot apărea prejudecăți, ceea ce poate duce la interpretări distorsionate sau înșelătoare ale datelor. Iată câteva moduri în care se poate manifesta părtinirea în timpul acestor etape:

Bias de confirmare

Cercetătorii pot avea noțiuni preconcepute sau așteptări cu privire la rezultatele studiului, ceea ce poate influența analiza și raportarea. Prejudecata de confirmare apare atunci când cercetătorii se concentrează selectiv asupra sau subliniază constatările care se aliniază cu convingerile sau ipotezele lor preexistente, în timp ce minimalizează sau ignoră dovezile contradictorii.

Rezultatele Cherry-Picking

Biasul poate apărea atunci când cercetătorii raportează sau evidențiază în mod selectiv anumite constatări specifice care le susțin rezultatele dorite, neglijând sau omițând alte rezultate care pot fi mai puțin favorabile. Acest lucru poate duce la o reprezentare incompletă sau distorsionată a datelor, ceea ce poate denatura imaginea de ansamblu.

Suprainterpretare sau interpretare greșită

Cercetătorii pot interpreta rezultatele într-un mod care depășește dovezile furnizate de date. Suprainterpretarea apare atunci când cercetătorii trag concluzii ample sau generalizate dincolo de ceea ce pot susține rezultatele studiului. Interpretarea eronată poate apărea, de asemenea, atunci când cercetătorii înțeleg sau prezintă eronat analizele statistice sau nu iau în considerare explicații alternative pentru rezultate.

HARKing (formularea ipotezelor după ce rezultatele sunt cunoscute)

HARKing se referă la practica de a formula ipoteze după analiza datelor, făcând să pară că aceste ipoteze au fost generate înainte de analiza datelor. Acest lucru poate introduce prejudecăți prin prezentarea falsă a unor explicații post-hoc drept ipoteze preexistente, ceea ce poate compromite integritatea cercetării.

Citește și: "Încearcă să te uiți în continuare: Analiza post-hoc: Proces și tipuri de teste

Cum să evitați prejudecățile în cercetare?

Prevenirea prejudecăților cercetătorului este esențială pentru menținerea integrității și obiectivității studiilor de cercetare. Deși eliminarea completă a prejudecăților este o provocare, cercetătorii pot lua mai multe măsuri pentru a minimiza impactul acestora. Iată câteva strategii de prevenire a prejudecăților cercetătorului:

Conștientizare și reflexivitate

Cercetătorii ar trebui să fie conștienți de propriile prejudecăți și idei preconcepute. Reflecția asupra convingerilor personale și a potențialelor prejudecăți le permite cercetătorilor să își separe în mod conștient perspectivele de procesul de cercetare. Dezvoltarea unei mentalități de deschidere și imparțialitate este esențială.

Întrebări și obiective clare de cercetare

Definiți în mod clar întrebările și obiectivele cercetării înainte de a începe studiul. Acest lucru îi ajută pe cercetători să se concentreze asupra colectării de date relevante și imparțiale pentru a aborda obiective de cercetare specifice, mai degrabă decât să caute dovezi pentru a susține idei preconcepute.

Proiectarea robustă a studiului

să utilizeze metode riguroase de proiectare a studiilor care să reducă la minimum prejudecățile. Randomizarea, orbirea și grupurile de control sunt tehnici utilizate în mod obișnuit pentru a asigura comparații corecte și nepărtinitoare. Asigurarea reprezentativității eșantionului și minimizarea prejudecăților de selecție prin tehnici de eșantionare aleatorie sunt, de asemenea, esențiale.

Preînregistrare

Înregistrarea prealabilă a protocoalelor de cercetare, inclusiv a ipotezelor, a designului studiului și a planurilor de analiză, înainte de colectarea datelor este o strategie eficientă. Acest lucru previne modificările și analizele bazate pe date care pot introduce prejudecăți.

Replicare și verificare

Încurajarea studiilor de replicare pentru a valida în mod independent concluziile. Replicarea ajută la atenuarea prejudecăților, asigurându-se că rezultatele sunt consecvente între diferiți cercetători, medii și metodologii.

Considerații etice

să respecte principiile etice, cum ar fi consimțământul în cunoștință de cauză, confidențialitatea și evitarea conflictelor de interese. Conduita etică contribuie la validitatea și credibilitatea generală a cercetării.

Prin punerea în aplicare a acestor strategii, cercetătorii pot minimiza prejudecățile cercetătorului și pot spori validitatea, fiabilitatea și obiectivitatea rezultatelor cercetării lor. 

Concluzie

În concluzie, părtinirea cercetătorului este o preocupare semnificativă în studiile de cercetare, deoarece poate introduce erori sistematice sau distorsiuni care compromit integritatea rezultatelor. Prin punerea în aplicare a strategiilor discutate în acest articol și prin promovarea unui comportament etic, cercetătorii pot spori obiectivitatea și fiabilitatea studiilor lor, asigurând credibilitatea și validitatea rezultatelor cercetării.

Nu găsiți exact ceea ce vă trebuie? Noi îl vom proiecta pentru dumneavoastră!

În calitate de cercetător, este adesea dificil să găsești pe internet imagini care să se potrivească tezei tale. Dacă vă confruntați cu aceeași preocupare, iată care este soluția - Mind the Graph. Este un instrument infografic care vă ajută să folosiți imagini dintr-o bibliotecă de grafice științifice. Iar dacă nu găsiți imaginile de care aveți nevoie, echipa noastră le va proiecta pentru dumneavoastră. Înscrieți-vă acum pentru a explora vizualuri științifice de înaltă calitate. 

logo-abonare

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Conținut exclusiv de înaltă calitate despre vizuale eficiente
comunicarea în domeniul științei.

- Ghid exclusiv
- Sfaturi de design
- Știri și tendințe științifice
- Tutoriale și șabloane