Cum se scrie o ipoteză

O ipoteză este pur și simplu o afirmație testabilă pentru a găsi un răspuns la o anumită întrebare; o ipoteză formalizată forțează gândirea cu privire la rezultatele la care să ne așteptăm în cadrul unui experiment.

Prin urmare, o ipoteză poate fi folosită pentru aproape orice, cum ar fi testarea diferitelor rezultate în sarcinile zilnice, identificarea unui posibil final în cercetare, formarea bazei unui experiment științific și așa mai departe.

Cu acest articol, veți afla raționamentul din spatele ei, diferitele tipuri de ipoteze, precum și cum se scrie o ipoteză mai clar.

Ce este o ipoteză?

O ipoteză este o metodă de prognoză, o încercare de a găsi un răspuns la ceva ce nu a fost încă testat, o idee sau o propunere bazată pe dovezi limitate.

În cele mai multe cazuri, acest lucru presupune propunerea unor relații între două variabile (sau mai multe): variabila independentă (schimbarea efectuată) și variabila dependentă (măsura). De exemplu, să presupunem că obișnuiești să înveți toată noaptea înainte de un test, dar ești întotdeauna prea obosit pentru a înțelege clar subiectul, ceea ce duce la note slabe.

Așadar, ipoteza este că, dacă înveți în timpul zilei, vei înțelege materia și, ca urmare, vei primi o notă bună. În acest exemplu, variabila independentă este timpul de studiu, iar variabilele dependente sunt înțelegerea materiei și nota.

După cum vedeți, o ipoteză poate fi folosită în aproape orice situație, dar cel mai des întâlnită în lucrările de cercetare sau în experimentele științifice.

Atunci când scrieți o ipoteză, este esențial să fiți precauți și minuțioși înainte de a începe să o scrieți. Deoarece orice ipoteză trebuie să fie dovedită prin fapte, teste directe și dovezi de date, chiar și defectele minore sau neînțelegerile în construirea ipotezei pot avea un impact negativ asupra calității cercetării dumneavoastră și a rezultatelor ulterioare.

Tipuri de ipoteze de cercetare și exemple

Există diferite tipuri de ipoteze, în funcție de natura sau de scopul ipotezei dumneavoastră, fie că este vorba de o cercetare sau de un experiment științific.

Înainte de a intra în cum se scrie o ipoteză, haideți să trecem în revistă diferitele tipuri pentru a vedea care este cel mai potrivit pentru dumneavoastră.

Ipoteză simplă

O ipoteză simplă va testa și va experimenta doar relația dintre două variabile: variabila independentă și cea dependentă. Așa cum am exemplificat anterior folosind timpul de studiu și notele.

Ipoteză complexă

O ipoteză mai complexă implică o relație între mai mult de două variabile, să spunem: două variabile independente și o variabilă dependentă sau invers.

Exemplu: Cu cât sărăcia și analfabetismul sunt mai mari în societate, cu atât mai mare va fi rata infracțiunilor.

Ipoteza nulă

O ipoteză nulă, prescurtată H0, este cea în care nu există nicio relație între variabile.

Exemplu: Sărăcia nu are nimic de-a face cu rata criminalității într-o societate.

Ipoteza alternativă

Împreună cu o ipoteză nulă, se utilizează o ipoteză alternativă (H1 sau HA). Aceasta enunță inversul ipotezei nule, ceea ce implică faptul că doar una dintre ele trebuie să fie adevărată.

Exemplu: Sărăcia este cauza ratei criminalității în societate.

Ipoteza compozită

O ipoteză compozită este o ipoteză care nu prezice parametrii, distribuția sau intervalul exact al variabilei dependente.

Deseori am putea prezice un rezultat exact. "Bărbații în vârstă de 23 de ani au în medie o înălțime de 189 cm", de exemplu. Aici furnizăm un parametru exact. Ca urmare, ipoteza nu este compozită.

Cu toate acestea, nu putem întotdeauna să emitem ipoteze precise. În aceste cazuri, am putea spune: "În medie, bărbații de 23 de ani sunt nu 189 cm înălțime." Nu am stabilit un interval de distribuție sau parametri preciși pentru înălțimea medie a bărbaților de 23 de ani. Prin urmare, am introdus o ipoteză compozită mai degrabă decât o ipoteză exactă.

O ipoteză alternativă (așa cum s-a discutat mai sus) este în general compozită, deoarece este definită ca fiind orice altceva decât ipoteza nulă. Deoarece acest "orice altceva în afară de" nu specifică parametrii sau distribuția, este un exemplu de ipoteză compozită.

Ipoteză logică

O ipoteză care poate fi verificată din punct de vedere logic este cunoscută sub numele de ipoteză logică. Astfel, fără dovezi reale, o ipoteză logică sugerează o relație între variabile.

Exemplu: Aligatorii au solzi verzi, prin urmare, dinozaurii înrudiți îndeaproape cu ei aveau, cel mai probabil, solzi verzi. Cu toate acestea, deoarece toți aceștia au dispărut, trebuie să ne bazăm mai degrabă pe logică decât pe date empirice.

Ipoteza empirică

O ipoteză empirică este inversul unei ipoteze logice. Este o ipoteză care este testată în prezent prin investigație științifică și se bazează pe date concrete. Aceasta este cunoscută și sub numele de "ipoteză de lucru".

Exemplu: Durata de viață a vacilor este redusă prin hrănirea acestora cu o jumătate de kilogram de porumb pe zi.

Ipoteză statistică

O ipoteză statistică utilizează modele statistice reprezentative pentru a trage concluzii despre populații mai mari. În loc să testați totul, testați un subset și generalizați restul pe baza datelor colectate anterior.

Exemplu: Părul roșcat natural se găsește la aproximativ 2% din populația lumii.

Ipoteza direcțională

O ipoteză direcțională prezice dacă efectul unei intervenții va fi pozitiv sau negativ înainte de testul propriu-zis.

Exemplu: Are vremea ploioasă un impact asupra cantității de exerciții fizice de intensitate moderată până la mare pe care o fac oamenii pe săptămână? În mod pozitiv, ploaia reduce cantitatea de exerciții fizice de intensitate moderată până la intensă pe care o fac oamenii pe săptămână.

Cum se scrie o ipoteză în 6 pași

1. Puneți o întrebare

Redactarea unei ipoteze presupune că aveți o întrebare la care trebuie să răspundeți. Întrebarea trebuie să fie directă, concentrată și specifică. Pentru a ajuta la identificare, încadrați această întrebare cu cele șase întrebări clasice: cine, ce, unde, când, de ce sau cum. Dar nu uitați că o ipoteză trebuie să fie o afirmație și nu o întrebare.

2. Strângerea cercetărilor primare

Colectarea de informații de bază despre subiect poate necesita citirea mai multor cărți, reviste academice, experimente și observații sau poate fi la fel de simplă ca o căutare pe internet.

Nu uitați să luați în considerare întrebările din mai multe perspective; cercetările contradictorii pot fi extrem de utile atunci când dezvoltați o ipoteză; puteți folosi constatările lor ca potențiale respingeri și puteți formula studiul dumneavoastră pentru a răspunde acestor preocupări.

3. Definiți variabilele dvs.

După ce ați stabilit care va fi întrebarea, trebuie să identificați variabilele independente și dependente, precum și tipul de ipoteză care se aplică.

4. Puneți-o sub forma unei declarații "dacă-atunci".

Atunci când se construiește o ipoteză, poate fi utilă utilizarea unui format "dacă-atunci". De exemplu: "Dacă fac mai multe exerciții fizice, voi slăbi mai mult." Acest format poate fi dificil atunci când este vorba de mai multe variabile, dar, în general, este un mod fiabil de a exprima relația cauză-efect pe care o testați.

5. Colectați mai multe date pentru a vă demonstra ipoteza

Prioritatea față de o ipoteză este de a răspunde la întrebare și de a dovedi că aceasta este corectă sau nu. După ce ați stabilit ipoteza și ați determinat variabilele, puteți începe experimentele. În mod ideal, veți aduna date care să vă susțină ipoteza.

6. Scrieți

În cele din urmă, după ce v-ați scris ipoteza, analizați toate datele pe care le-ați adunat și trageți concluziile într-un format de lucrare de cercetare.

Eliberați puterea infografiilor cu Mind the Graph

Folosiți această ocazie pentru a include un instrument vizual în lucrarea de cercetare pentru a vă ajuta să vă clarificați ipoteza. Mind The Graph transformă oamenii de știință în designeri pentru a crește impactul vizual al cercetării dvs. cu ajutorul imaginilor științifice și al șabloanelor infografice.

Începeți să creați cu Mind the Graph