Există mai multe metodologii de cercetare, cele două cele mai importante fiind cercetarea calitativă și cea cantitativă. Cercetarea calitativă se concentrează pe înțelegerea experiențelor și a punctelor de vedere ale unui individ prin observare și interviuri, în timp ce cercetarea cantitativă analizează și trage concluzii pe baza datelor numerice. Ambele strategii au atât beneficii, cât și dezavantaje, iar selectarea metodologiei adecvate poate avea o influență considerabilă asupra rezultatului unui studiu.
În acest articol, vom analiza diferențele dintre cercetarea calitativă și cea cantitativă, beneficiile și dezavantajele acestora și modul de analiză bazat pe fiecare metodă. La sfârșitul acestui articol, veți înțelege mai bine aceste două metode de cercetare și veți fi mai bine pregătiți să o selectați pe cea mai bună pentru cercetarea dumneavoastră.
Ce este cercetarea calitativă?
Cercetarea calitativă este o metodă de cercetare care se concentrează pe înțelegerea experiențelor, perspectivelor și comportamentelor indivizilor în mediul lor natural. Această metodă este frecvent utilizată pentru a investiga fenomene complexe care sunt dificil de cuantificat, cum ar fi credințele, atitudinile și sentimentele. Datele pentru cercetarea calitativă sunt adesea colectate prin metode precum observația, interviurile și grupurile de discuții. Informațiile colectate sunt frecvent nenumerice și pot cuprinde înregistrări textuale, audio și vizuale.
Una dintre caracteristicile distinctive ale cercetării calitative este accentul pus pe context și pe interpretarea subiectivă a datelor. În loc să încerce să generalizeze constatările la o populație mai largă, cercetătorii calitativi se străduiesc să înțeleagă sensul și relevanța datelor dobândite prin evaluarea acestora în contextul lor.
Această strategie îi ajută pe cercetători să obțină o mai bună înțelegere a experiențelor și a punctelor de vedere ale persoanelor examinate, precum și să descopere modele și teme care nu ar fi fost evidente cu ajutorul altor metode de cercetare.
Ce este cercetarea cantitativă?
Cercetarea cantitativă este o metodă de cercetare care se concentrează pe colectarea și analiza sistematică a datelor numerice. Această strategie este frecvent utilizată pentru a investiga corelațiile dintre variabile și pentru a face predicții sau generalizări cu privire la o populație mai largă pe baza unui eșantion. Cercetarea cantitativă presupune adesea colectarea de date prin metode precum sondaje, experimente și observații structurate, iar apoi evaluarea datelor cu ajutorul tehnicilor statistice.
Una dintre trăsăturile distinctive ale cercetării cantitative este accentul pus pe imparțialitate și pe utilizarea de măsurători standardizate. Cercetătorii cantitativi utilizează metode riguroase de colectare și analiză a informațiilor pentru a reduce efectul prejudecăților și al subiectivității personale.
Această metodă permite cercetătorilor să testeze ipoteze, să identifice corelații cauză-efect și să facă deducții statistice cu privire la o populație mai largă.
Avantajele și dezavantajele cercetării calitative
Atunci când decid ce metodologie să folosească, cercetătorii ar trebui să examineze avantajele și dezavantajele cercetării calitative, după cum urmează:
Avantaje
- Bogăția și profunzimea datelor: Cercetarea calitativă permite cercetătorilor să colecteze date bogate și detaliate despre experiențele, atitudinile și punctele de vedere ale participanților, care pot oferi o imagine mai completă a fenomenelor investigate.
- Flexibilitate: Cercetarea calitativă este adaptabilă și flexibilă, permițând cercetătorilor să își schimbe metoda ca răspuns la descoperiri noi sau neașteptate.
- Înțelegerea participanților: Deoarece cercetarea calitativă implică frecvent implicarea directă a persoanelor, cercetătorii pot înțelege mai bine experiențele personale și punctele de vedere ale acestora.
- Contextualizarea: Cercetarea calitativă subliniază relevanța contextului și a interpretării subiective a datelor, care poate oferi o perspectivă asupra modului în care indivizii dau sens experiențelor lor în contexte specifice.
- Generarea de ipoteze: Prin recunoașterea modelelor și a temelor din date, cercetarea calitativă poate fi utilizată pentru a dezvolta ipoteze pentru cercetări suplimentare.
Dezavantaje
- Generalizabilitate limitată: Deoarece cercetarea calitativă se bazează ocazional pe eșantioane de dimensiuni mici, este posibil ca acestea să nu fie reprezentative pentru o populație mai largă, iar generalizabilitatea lor este limitată.
- Subiectivitate: Cercetarea calitativă presupune o interpretare subiectivă a datelor, care poate fi influențată de prejudecata sau de perspectiva personală a cercetătorului.
- Consumatoare de timp: Deoarece cercetarea calitativă include colectarea și prelucrarea în profunzime a datelor, aceasta poate necesita mult timp.
- Dificultăți în analiză: Datele calitative pot fi complicate și dificil de analizat, în special atunci când sunt incluse materiale non-textuale, cum ar fi fotografii sau înregistrări audio.
- Saturarea datelor: Cercetarea calitativă ar putea ajunge la un punct în care noile informații nu mai aduc informații semnificative, ceea ce limitează relevanța colectării de date suplimentare.
Avantajele și dezavantajele cercetării cantitative
Cercetarea cantitativă, ca și cea calitativă, are avantaje și dezavantaje pe care cercetătorii ar trebui să le ia în considerare atunci când aleg această metodă pentru studiul lor.
Avantaje
- Generalizabilitate: Deoarece cercetarea cantitativă se bazează frecvent pe un eșantion de dimensiuni mai mari, aceasta poate produce constatări valide din punct de vedere statistic care pot fi generalizate la o populație mai largă.
- Obiectivitate: Cercetarea cantitativă pune accentul pe obiectivitate și pe măsurători standardizate, ceea ce reduce impactul prejudecăților personale și al subiectivității.
- Reproductibilitate: Cercetarea cantitativă oferă o metodă stabilită și măsurători standardizate, permițând altor cercetători să reproducă cercetarea.
- Analiza statistică: Analiza statistică este posibilă în cercetarea cantitativă, ceea ce poate ajuta cercetătorii să evalueze ipotezele și să descopere legăturile cauză-efect.
- Analiza eficientă a datelor: Cercetarea cantitativă implică frecvent date numerice, care pot fi examinate rapid cu ajutorul instrumentelor statistice.
Dezavantaje
- Lipsa de profunzime: Deoarece cercetarea cantitativă depinde frecvent de măsurători standardizate, aceasta poate trece cu vederea complexitatea experiențelor și punctelor de vedere ale participanților.
- Înțelegere limitată: Cercetarea cantitativă se concentrează în mod frecvent asupra unor aspecte specifice ale fenomenului analizat și este posibil să nu ofere o înțelegere aprofundată a întregului fenomen studiat.
- Inflexibilitate: Deoarece cercetarea cantitativă se bazează pe o metodologie prestabilită și pe măsurători stabilite, aceasta este adesea inflexibilă.
- Context limitat: Este posibil ca cercetarea cantitativă să nu recunoască semnificația contextului și să neglijeze impactul interpretării subiective a datelor.
- Eroare de măsurare: Cercetarea cantitativă se bazează pe date numerice, care pot fi predispuse la erori de măsurare sau la inexactități.
Metode de colectare a datelor: Cercetare calitativă vs. cercetare cantitativă
Metodele de colectare a datelor diferă în moduri diferite între cercetarea calitativă și cea cantitativă.
Cercetarea calitativă utilizează adesea metode de colectare a datelor, cum ar fi interviurile, grupurile de discuții, observarea și analiza documentelor. Folosind aceste metode, cercetătorii pot dobândi date ample și detaliate despre experiențele, perspectivele și punctele de vedere ale participanților.
Interviurile și grupurile de discuții, de exemplu, permit cercetătorilor să interacționeze direct cu participanții și să aprofundeze experiențele personale și punctele de vedere ale acestora. Cercetătorii pot folosi observarea pentru a studia comportamentul participanților în mediul lor natural și pentru a surprinde experiențele acestora în timp real.
Aceștia ar putea cerceta materiale scrise sau vizuale, cum ar fi jurnale, scrisori sau fotografii pentru a obține informații despre experiențele și punctele de vedere ale participanților prin analiza documentelor.
Cercetarea cantitativă utilizează adesea metode de colectare a datelor, cum ar fi sondajele, experimentele și observațiile structurate. Aceste metode permit cercetătorilor să obțină date numerice care pot fi apoi examinate statistic.
Sondajele presupun să se ceară persoanelor să răspundă la o serie de întrebări standardizate, de obicei în scris sau online. Experimentele presupun modificarea uneia sau mai multor variabile în vederea testării ipotezelor și a cuantificării efectului asupra unei variabile dependente. Observațiile structurate presupun colectarea de date într-o manieră metodică, utilizând frecvent categorii sau liste de verificare prestabilite.
În general, metodele de colectare a datelor sunt folosite atât în cercetarea calitativă, cât și în cea cantitativă, deși metodele utilizate se schimbă în funcție de metodologia cercetării și de tipul de date colectate. Cercetarea cantitativă se concentrează pe date numerice care pot fi evaluate cu ajutorul instrumentelor statistice, în timp ce cercetarea calitativă pune accentul pe date bogate și detaliate care pot oferi informații despre experiențele și punctele de vedere ale participanților.
Cum se analizează datele calitative față de cele cantitative
Din cauza naturii datelor, analiza datelor calitative și cantitative necesită metodologii diferite.
Identificarea modelelor, temelor și categoriilor în datele colectate este obiectivul principal al analiza calitativă a datelor. Această metodă include în mod frecvent următoarele etape:
- Transcrierea sau transformarea datelor înregistrate în text este, de obicei, prima etapă în evaluarea datelor calitative.
- Codificarea datelor presupune ca cercetătorul să citească și să recitească datele pentru a descoperi modele, teme și categorii. Pentru a ajuta în acest proces, cercetătorul poate utiliza programe software.
- Cercetătorul generează apoi teme și subteme care rezultă din date, odată ce datele au fost codificate.
- În cele din urmă, în funcție de datele colectate, cercetătorul evaluează temele și subtemele, trăgând concluzii și oferind sugestii.
Când vine vorba de analiza cantitativă a datelor, se utilizează abordări statistice pentru a examina datele numerice obținute. Procesul include în mod frecvent următoarele etape:
- Curățarea datelor este primul pas în interpretarea datelor cantitative, deoarece elimină erorile, neconcordanțele și valorile aberante.
- Cercetătorul aranjează apoi datele într-un format analizabil, cum ar fi o foaie de calcul sau o bază de date.
- Pentru a rezuma datele, cercetătorul poate utiliza statistici descriptive, cum ar fi media, mediana sau modul.
- În cele din urmă, cercetătorul poate utiliza statistici inferențiale, cum ar fi testele t sau ANOVA, pentru a testa ipotezele și a evalua dacă rezultatele sunt semnificative din punct de vedere statistic.
Creațiile tale, gata în câteva minute!
Mind the Graph este o resursă valoroasă pentru oamenii de știință și cercetătorii care au nevoie să creeze ilustrații și grafice științifice de aspect profesional în doar câteva minute! Datorită gamei sale de instrumente și resurse, platforma facilitează crearea de elemente vizuale de înaltă calitate care comunică în mod eficient rezultatele cercetării unui public larg.
Abonează-te la newsletter-ul nostru
Conținut exclusiv de înaltă calitate despre vizuale eficiente
comunicarea în domeniul științei.
Romanian 
English 
Chinese 
Czech 
Dutch 
French 
German 
Italian 
Indonesian 
Japanese 
Korean 
Polish 
Portuguese 
Russian 
Spanish 
Turkish 
Ukrainian 
Swedish 
Bulgarian 
Finnish 
Greek 
Hungarian 
Norwegian 
Danish 
Estonian 
Slovenian 
Lithuanian 
Latvian 
Slovak