V-ați săturat să vă confruntați cu aceleași probleme la nesfârșit? Chiar dacă credeți că ați găsit o soluție, s-ar putea să rămâneți în continuare blocat cu acea problemă. Acest lucru se întâmplă pentru că vă aruncați direct în căutarea răspunsului, în loc să înțelegeți cauza problemei. Dacă petreceți timp analizând cauza reală din spatele problemei, devine ușor să vă doborâți problema și să preveniți apariția ei în mod repetat. Un astfel de proces se numește analiza cauzelor profunde

Analiza cauzelor profunde este tehnica pe care companiile o folosesc ori de câte ori apare o problemă. În acest articol, vom învăța în profunzime despre acest concept, tipurile și tehnicile sale, împreună cu exemple.

Analiza cauzelor profunde: Pași, instrumente și exemple

Analiza cauzelor profunde (RCA) este o tehnică de rezolvare a problemelor utilizată pentru a identifica cauzele care stau la baza unei probleme sau a unui eveniment. Aceasta are ca scop identificarea motivului (motivelor) fundamental(e) pentru care a apărut o problemă, mai degrabă decât să abordeze doar simptomele. RCA ajută organizațiile sau persoanele să obțină o înțelegere mai profundă a problemei, să prevină reapariția acesteia și să pună în aplicare acțiuni corective eficiente. 

Iată care sunt pașii generali, instrumentele comune și exemple de RCA:

Etapele analizei cauzei rădăcină

  1. Definiți problema: Definiți în mod clar problema sau evenimentul care necesită RCA. Stabiliți domeniul de aplicare și limitele analizei.
  2. Colectați date: Colectați date relevante legate de problemă. Acestea pot include rapoarte de incidente, documentație privind procesele, feedback-ul clienților și orice alte informații disponibile.
  3. Identificați cauzele imediate: Determinați cauzele sau evenimentele care au condus direct la problemă. Acestea sunt, de obicei, cele mai vizibile simptome ale problemei.
  4. Întrebați "De ce?" și identificați factorii care contribuie la această situație: Pornind de la cauzele imediate identificate în etapa anterioară, întrebați "De ce s-a întâmplat asta?" și săpăm mai adânc pentru a identifica factorii care au contribuit la fiecare cauză imediată. Continuați să întrebați "De ce?" pentru fiecare răspuns până când ajungeți la cauza (cauzele) principală (principale).
  5. Determinați cauza (cauzele) principală (principale): Analizați factorii care au contribuit și identificați cauza (cauzele) fundamentală (fundamentale) care, dacă ar fi abordată (abordate), ar împiedica reapariția problemei. Cauza principală este, de obicei, cea mai profundă problemă de bază care, dacă ar fi rezolvată, ar elimina sau ar atenua semnificativ problema.
  6. Validați cauza (cauzele) principală (principale): Validarea cauzei (cauzelor) principale identificate prin verificarea dovezilor justificative și prin asigurarea faptului că acestea se aliniază cu datele disponibile. Această etapă contribuie la creșterea acurateței și a fiabilității analizei.
  7. Punerea în aplicare a acțiunilor corective: Puneți în practică acțiunile corective. Atribuiți responsabilități, stabiliți termene și comunicați planul părților interesate relevante.
  8. Monitorizarea și evaluarea: Monitorizarea continuă a acțiunilor corective puse în aplicare și evaluarea eficienței acestora. Asigurați-vă că problema nu se repetă și măsurați impactul acțiunilor implementate.

Instrumente pentru analiza cauzelor profunde

  1. 5 De ce(e): Tehnica celor 5 de ce-uri presupune să întrebi în mod repetat "De ce?" pentru a ajunge la cauza principală a unei probleme. Întrebând de ce de cel puțin cinci ori, puteți descoperi cauze mai profunde.
  2. Diagrama Fishbone (Diagrama Ishikawa): O diagramă în formă de osatură de pește ajută la vizualizarea cauzelor potențiale ale unei probleme prin clasificarea acestora în categorii specifice, cum ar fi oamenii, procesele, echipamentele, materialele și mediul înconjurător.
  3. Analiza arborelui de defecțiuni (ALS): FTA este un instrument grafic utilizat pentru a identifica și analiza combinațiile de evenimente care pot duce la un anumit rezultat nedorit. Acesta ajută la determinarea setului minim de evenimente care trebuie să aibă loc pentru ca problema să apară.
  4. Analiza Pareto: Analiza Pareto presupune prioritizarea cauzelor potențiale în funcție de frecvența sau impactul lor. Aceasta ajută la identificarea celor câteva cauze vitale care contribuie cel mai mult la problemă.

Exemplu de analiză a cauzei rădăcină

Să luăm exemplul unui defect de fabricație al unui produs

  1. Cauza imediată: Eșecul produsului pe teren.
  2. De ce?: Controlul slab al calității în timpul procesului de fabricație.
  3. Factori care contribuie: Formarea necorespunzătoare a personalului de producție și echipamente învechite.
  4. Cauza principală: Investiții insuficiente în formarea personalului și în modernizarea echipamentelor.
  5. Acțiuni corective: Să pună în aplicare un program de formare cuprinzător pentru personal și să aloce fonduri pentru modernizarea echipamentelor.

Cum ajută managerul de proiect la analiză?

Un manager de proiect joacă un rol crucial în facilitarea procesului de analiză a cauzelor profunde și în asigurarea eficienței acestuia. Iată modalitățile prin care un manager de proiect poate ajuta la analiză:

  1. Facilitarea procesului RCA: Managerul de proiect poate conduce și facilita procesul RCA prin organizarea de întâlniri, prin stabilirea instrumentelor necesare și prin ghidarea echipei prin etapele analizei. Aceștia se asigură că analiza rămâne concentrată, productivă și pe drumul cel bun.
  2. Furnizarea contextului proiectului: Managerii de proiect au o înțelegere cuprinzătoare a scopurilor, obiectivelor și constrângerilor proiectului. Aceștia pot oferi un context valoros pentru echipa RCA, ajutându-i să înțeleagă cum se încadrează problema sau evenimentul în cadrul mai larg al proiectului. Aceste informații contextuale ajută la identificarea factorilor contributivi relevanți și a cauzelor profunde.
  3. Culegerea de date relevante: Managerii de proiect pot ajuta la colectarea și organizarea datelor relevante pentru RCA. Aceștia pot avea acces la documentația proiectului, la indicatorii de performanță, la feedback-ul părților interesate și la alte surse de informații. Prin colaționarea și prezentarea acestor date echipei RCA, managerul de proiect se asigură că analiza este bine informată și se bazează pe informații exacte.
  4. Implicarea părților interesate: De multe ori, părțile interesate au o viziune și perspective valoroase asupra problemei în cauză. Managerul de proiect poate implica părțile interesate, cum ar fi membrii echipei, clienții și experții în domeniu, pentru a participa la procesul RCA. Această implicare poate oferi puncte de vedere diverse și poate spori acuratețea și caracterul complet al analizei.
  5. Sprijinirea procesului decizional: În timpul procesului RCA, echipa poate întâlni mai multe cauze potențiale. Managerul de proiect poate ajuta la evaluarea și prioritizarea acestor cauze pe baza impactului, fezabilității și alinierii cu obiectivele proiectului. Aceștia ajută echipa să ia decizii în cunoștință de cauză în ceea ce privește selectarea cauzelor profunde și elaborarea de acțiuni corective adecvate.

Beneficiile și obiectivele analizei cauzei rădăcină

Beneficiile și obiectivele analizei cauzelor profunde includ:

  1. Rezolvarea problemelor: RCA urmărește să identifice cauzele care stau la baza unei probleme sau a unui eveniment, mai degrabă decât să abordeze doar simptomele. Prin identificarea și abordarea cauzelor profunde, RCA ajută la rezolvarea problemei la sursă, ceea ce duce la soluții pe termen lung.
  2. Prevenirea recidivei: RCA se concentrează pe înțelegerea motivelor pentru care a apărut o problemă în primul rând. Prin abordarea cauzelor profunde, organizațiile pot pune în aplicare acțiuni corective pentru a preveni reapariția problemei. Acest lucru ajută la îmbunătățirea eficienței operaționale globale și la reducerea probabilității apariției unor probleme similare în viitor.
  3. Îmbunătățirea proceselor: RCA oferă informații despre ineficiența proceselor, blocaje sau lacune. Prin identificarea cauzelor profunde, organizațiile pot aduce îmbunătățiri specifice proceselor lor, ceea ce duce la creșterea eficienței, reducerea costurilor și îmbunătățirea calității.
  4. Învățarea și schimbul de cunoștințe: RCA promovează o cultură a învățării din greșeli și a schimbului de cunoștințe în cadrul organizației. Aceasta încurajează echipele să își analizeze și să își documenteze constatările, permițând altora să învețe din experiențele trecute și să prevină probleme similare în activitatea lor.

Principii de analiză a cauzei rădăcină

Analiza cauzelor profunde este ghidată de câteva principii-cheie care contribuie la asigurarea eficienței și acurateței sale. Aceste principii includ:

Abordare sistemică

RCA ia în considerare problema în contextul mai larg al sistemului sau procesului în care a apărut. Aceasta recunoaște că problemele sunt adesea rezultatul unor factori interconectați și al interacțiunilor dintre diverse componente. Adoptând o abordare sistemică, RCA încearcă să înțeleagă dinamica întregului sistem și să identifice modul în care diferite elemente contribuie la problemă.

Analiză bazată pe fapte

RCA se bazează pe date și dovezi obiective, mai degrabă decât pe opinii sau presupuneri subiective. Acesta pune accentul pe colectarea, analiza și interpretarea informațiilor relevante pentru a identifica cu exactitate cauzele profunde. Prin utilizarea unor date fiabile, RCA promovează un proces de analiză mai riguros și mai fiabil.

Perspective multiple

RCA încurajează implicarea mai multor părți interesate și perspective în procesul de analiză. Diferite persoane sau echipe pot avea perspective, experiențe sau expertiză valoroase legate de problemă. Prin încorporarea diverselor puncte de vedere, RCA ajută la obținerea unei înțelegeri cuprinzătoare a problemei și a cauzelor care stau la baza acesteia.

Când să efectuați o analiză a cauzelor profunde?

Analiza cauzelor profunde trebuie efectuată în diverse situații în care o organizație sau o persoană dorește să înțeleagă cauzele care stau la baza unei probleme sau a unui eveniment. Iată câteva scenarii comune în care efectuarea RCA este benefică:

  1. Incidente sau eșecuri majore: Atunci când are loc un incident, o defecțiune sau un accident semnificativ, RCA poate ajuta la identificarea cauzelor principale pentru a preveni incidente similare în viitor. Aceasta ar putea include defecțiuni ale echipamentelor, întreruperi de sistem, incidente de siguranță sau eșecuri de proiect.
  2. Probleme cronice sau recurente: În cazul în care o problemă persistă sau se repetă, RCA poate ajuta la identificarea motivelor fundamentale care stau la baza apariției acesteia. Aceasta ar putea implica probleme precum reclamațiile clienților, defectele de calitate, întârzierile de producție sau întreruperile de servicii.
  3. Variații neașteptate ale performanței: Atunci când există variații inexplicabile ale indicatorilor de performanță, cum ar fi o scădere bruscă a productivității, o creștere bruscă a erorilor sau o scădere a satisfacției clienților, RCA poate descoperi cauzele care stau la baza acestora și poate ajuta la restabilirea performanței.
  4. Feedback-ul sau nemulțumirea clienților: Atunci când clienții își exprimă nemulțumirea, oferă feedback negativ sau raportează probleme legate de produse sau servicii, RCA poate ajuta la descoperirea motivelor care stau la baza acestora și la îmbunătățirea satisfacției clienților. Aceasta permite organizațiilor să abordeze problemele sistemice, mai degrabă decât să trateze doar simptomele.

Cele 3 R ale analizei cauzelor de bază

Cei "3 R" ai analizei cauzelor profunde (RCA) se referă la cele trei componente esențiale ale procesului de analiză. Acestea sunt următoarele:

Recunoașteți

Primul pas în RCA este recunoașterea și recunoașterea faptului că a avut loc o problemă sau un eveniment. Acest lucru implică identificarea semnelor sau simptomelor problemei, înțelegerea impactului acesteia și asigurarea faptului că aceasta primește atenția și resursele necesare pentru analiză.

React

Odată ce problema este recunoscută, este important să se reacționeze prompt și adecvat. Acest lucru implică inițierea procesului RCA, reunirea unei echipe dedicate și alocarea resurselor necesare pentru a investiga problema în profunzime. Reacția promptă ajută la prevenirea consecințelor ulterioare și asigură că procesul RCA începe prompt.

Rezolvați

Scopul final al RCA este de a rezolva problema prin identificarea și abordarea cauzelor sale profunde. Acest lucru implică efectuarea unei analize sistematice, identificarea factorilor care contribuie la această problemă și săparea mai adâncă pentru a descoperi cauzele care stau la baza acesteia. Prin rezolvarea cauzelor profunde, organizațiile pot pune în aplicare acțiuni corective eficiente pentru a preveni reapariția problemei în viitor.

Concluzie

În concluzie, efectuarea unei analize a cauzelor profunde este o practică valoroasă pentru organizațiile din diverse industrii. Prin aplicarea principiilor RCA și prin utilizarea tehnicilor adecvate, organizațiile pot identifica și aborda în mod eficient cauzele care stau la baza problemelor și evenimentelor. 

Comunicați știința în mod vizual cu puterea celui mai bun și gratuit creator de infografice

V-ați întrebat vreodată cum de unele lucrări de cercetare sau postere obțin mai multe vizualizări și validări decât altele? Desigur, calitatea contează, dar este totul în calitatea lucrării? Nu, există mulți alți factori, cum ar fi simplitatea limbajului și prezentarea prin rezumate grafice și elemente vizuale, care contează. 

De asemenea, vă puteți scoate în evidență munca folosind astfel de elemente vizuale. Mind the Graph este un instrument care ajută la comunicarea vizuală a științei prin puterea celor mai bune infografice gratuite. Înscrieți-vă acum!

logo-abonare

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Conținut exclusiv de înaltă calitate despre vizuale eficiente
comunicarea în domeniul științei.

- Ghid exclusiv
- Sfaturi de design
- Știri și tendințe științifice
- Tutoriale și șabloane