Prejudecățile implicite se referă la atitudinile sau stereotipurile inconștiente care ne influențează gândurile, acțiunile și deciziile fără să ne dăm seama. Aceste prejudecăți sunt adesea modelate de normele societății, de reprezentările din mass-media și de experiențele personale și pot afecta modul în care interacționăm cu ceilalți, emitem judecăți și abordăm decizii importante. Deși sunt neintenționate, prejudecățile implicite pot avea un impact semnificativ asupra diferitelor aspecte ale vieții, de la locul de muncă și educație până la asistența medicală și relațiile interpersonale. În acest articol, vom explora ce sunt prejudecățile implicite, vom oferi exemple de influență a acestora și vom discuta strategii eficiente pentru a le recunoaște și a le aborda.
Ce este prejudecata implicită?
Prejudecățile implicite sunt atitudinile, convingerile sau stereotipurile inconștiente care influențează modul în care percepem și interacționăm cu ceilalți. Spre deosebire de prejudecățile explicite, care sunt deliberate și ușor de identificat, prejudecățile implicite funcționează sub nivelul de conștientizare. Aceste prejudecăți ne pot modela judecățile și deciziile în moduri subtile și adesea neintenționate, afectând diverse aspecte ale interacțiunilor noastre, cum ar fi practicile de angajare, evaluările educaționale și relațiile personale.
Originile prejudecăților implicite se află în tendința creierului de a clasifica rapid și eficient informațiile pe baza experiențelor anterioare, a stereotipurilor sociale și a condiționării culturale. Pe măsură ce procesăm informații noi, creierul nostru face judecăți rapide care pot fi influențate de aceste prejudecăți înrădăcinate. Deși prejudecățile implicite se pot referi la caracteristici precum rasa, sexul sau vârsta, acestea adesea nu se aliniază cu valorile sau convingerile noastre conștiente, ceea ce duce la disparități între ceea ce credem și modul în care acționăm.
Biasă implicită vs. Biasă explicită
Prejudecăți explicite: Aceasta implică atitudini sau convingeri conștiente și deliberate cu privire la un anumit grup. Persoanele cu prejudecăți explicite sunt conștiente de prejudecățile lor și le pot exprima în mod deschis. De exemplu, o persoană care crede în superioritatea unei rase asupra alteia demonstrează o prejudecată explicită atunci când acționează sau își exprimă deschis aceste convingeri.
Prejudecăți implicite: Spre deosebire de prejudecățile explicite, prejudecățile implicite funcționează sub nivelul de conștientizare. Persoanele pot să nu realizeze că au aceste prejudecăți sau pot crede cu adevărat că sunt corecte și imparțiale. De exemplu, o persoană care apreciază diversitatea poate avea în continuare prejudecăți implicite care îi influențează deciziile în mod subtil.
Conștientizare și control
Prejudecăți explicite: Deoarece prejudecățile explicite sunt conștiente, indivizii se pot strădui în mod activ să le schimbe sau să le controleze prin autocunoaștere, educație și practică deliberată.
Prejudecăți implicite: Deoarece prejudecățile implicite sunt inconștiente, acestea sunt mai dificil de recunoscut și de abordat. Conștientizarea și intervenția necesită eforturi intenționate pentru a descoperi și a atenua aceste prejudecăți.
Expresie
Prejudecăți explicite: Prejudecățile sunt adesea exprimate prin acțiuni, limbaj sau politici evidente. Acestea sunt vizibile și pot fi direct contestate sau abordate.
Prejudecăți implicite: Prejudecățile se manifestă prin comportamente sau decizii subtile care pot să nu fie evidente imediat. Acestea pot influența interacțiunile și deciziile în moduri mai puțin vizibile, ceea ce le face mai greu de detectat și de abordat.
Cum funcționează prejudecățile implicite
Prejudecățile implicite funcționează prin mecanisme inconștiente care influențează modul în care percepem și interacționăm cu ceilalți. Ele apar din tendința creierului de a clasifica rapid și eficient informațiile pe baza experiențelor anterioare, a stereotipurilor sociale și a condiționării culturale. Iată o privire mai atentă la modul în care funcționează acest proces:
Procesare automată: Creierul utilizează procesarea automată pentru a gestiona cantitatea mare de informații cu care ne confruntăm zilnic. Aceasta implică formularea rapidă de judecăți și decizii fără o gândire conștientă. Atunci când suntem expuși la informații sau persoane noi, creierul nostru se bazează pe asociații și stereotipuri preexistente pentru a face evaluări rapide. Aceste judecăți automate pot conduce la răspunsuri părtinitoare bazate pe legăturile inconștiente dintre anumite grupuri și trăsături specifice.
Structurile și funcționarea creierului: Principalele zone ale creierului implicate în prejudecățile implicite includ amigdala și cortexul prefrontal. Amigdala, care este legată în principal de procesarea emoțională, poate declanșa reacții automate, părtinitoare, bazate pe experiențele anterioare sau pe influențele societății. Cortexul prefrontal este responsabil de gândirea de ordin superior și de luarea deciziilor și poate, uneori, să treacă peste aceste reacții automate, dar acest lucru necesită un efort conștient și autoreglare.
Asociații inconștiente: Prejudecățile implicite se formează pe parcursul unei vieți de expunere la norme culturale, reprezentări mediatice și experiențe sociale. Aceste prejudecăți se înrădăcinează în memoria noastră sub formă de asociații inconștiente, afectând modul în care percepem și interacționăm cu ceilalți, fără ca noi să fim direct conștienți. Acest lucru poate duce la comportamente și decizii care nu sunt în concordanță cu valorile și convingerile noastre conștiente. Pentru mai multe informații pe această temă, consultați acest articol privind prejudecățile de publicare: https://mindthegraph.com/blog/publication-bias/
Impactul prejudecăților implicite
Prejudecățile implicite pot avea efecte semnificative atât asupra procesului decizional, cât și asupra interacțiunilor interpersonale, funcționând adesea în mod inconștient și influențând rezultatele în moduri care pot să nu se alinieze cu convingerile sau valorile noastre conștiente. În procesul de luare a deciziilor, prejudecățile implicite pot conduce la favoritisme neintenționate sau la tratamente inechitabile, deoarece judecățile sunt modelate de asocieri automate mai degrabă decât de o evaluare obiectivă. Acest lucru poate afecta modul în care îi evaluăm pe ceilalți, facem alegeri și alocăm oportunități, contribuind adesea la disparități și inegalități.
Efecte asupra luării deciziilor
Prejudecățile implicite îi pot determina pe indivizi să facă judecăți care nu se bazează pe criterii obiective, ci sunt modelate de asocieri automate și stereotipuri înrădăcinate. Ca urmare, deciziile pot fi distorsionate, conducând la favoritisme neintenționate sau la rezultate nedrepte. Mai jos sunt prezentate câteva situații în care acest lucru se poate întâmpla:
Angajare și promovare: Prejudecățile implicite pot influența deciziile de angajare și promovare, conducând adesea la favorizarea candidaților care împărtășesc antecedente sau caracteristici similare cu cele ale factorilor de decizie. De exemplu, cercetările au arătat că CV-urile cu nume asociate în mod tradițional cu anumite grupuri rasiale sau de gen pot primi evaluări diferite, chiar și atunci când calificările sunt identice. Acest lucru poate duce la o lipsă de diversitate și la perpetuarea inegalităților existente la locul de muncă.
Evaluări ale performanței: Prejudecățile pot afecta modul în care este evaluată performanța angajaților. Evaluatorii pot interpreta în mod inconștient aceleași comportamente în mod diferit în funcție de rasa, sexul sau alte caracteristici ale angajatului. De exemplu, o prezentare încrezătoare din partea unui angajat de sex masculin poate fi percepută ca fiind leadership, în timp ce o prezentare similară din partea unei angajate de sex feminin poate fi considerată agresivă.
Setări educaționale: Prejudecățile implicite din mediul educațional pot influența așteptările și notele profesorilor. Studiile au arătat că profesorii pot acorda în mod inconștient diferite niveluri de atenție sau de încurajare elevilor în funcție de rasa sau sexul acestora, afectând performanța academică și stima de sine a elevilor.
Asistență medicală: În domeniul asistenței medicale, prejudecățile implicite pot afecta tratamentul și îngrijirea pacienților. În mod inconștient, furnizorii de asistență medicală pot oferi diferite niveluri de îngrijire sau pot avea diferite practici de diagnosticare în funcție de rasa, sexul sau statutul socioeconomic al unui pacient, ceea ce duce la disparități în ceea ce privește rezultatele medicale.
Pentru mai multe informații despre prevenirea prejudecăților, consultați acest articol despre cum să evitați prejudecățile în cercetare: https://mindthegraph.com/blog/how-to-avoid-bias-in-research/
Influența asupra interacțiunilor interpersonale
Comunicare: Prejudecățile implicite pot influența modul în care oamenii comunică și interacționează între ei. De exemplu, prejudecățile legate de gen sau rasă pot influența tonul, limbajul și nivelul de respect pe care oamenii îl arată în conversații, putând duce la neînțelegeri sau disconfort.
Încredere și colaborare: Prejudecățile pot afecta nivelul de încredere și de colaborare în relațiile personale și profesionale. Dacă indivizii percep că alții au prejudecăți împotriva lor, acest lucru poate submina încrederea și poate împiedica munca în echipă și colaborarea eficientă.
Dinamica socială: În mediile sociale, prejudecățile implicite pot influența dinamica de grup și incluziunea. Oamenii îi pot favoriza în mod inconștient pe cei care le sunt asemănători și îi pot exclude pe cei care sunt percepuți ca fiind diferiți, ceea ce poate afecta coeziunea socială și sentimentul de apartenență în cadrul grupurilor.
Recunoașterea prejudecăților implicite
Tehnici de autoevaluare
Auto-reflecție: Reflectarea regulată asupra gândurilor, comportamentelor și interacțiunilor dumneavoastră vă poate ajuta să identificați prejudecățile. Luați în considerare reacțiile dvs. inițiale la persoane din medii diferite și dacă aceste reacții se aliniază cu valorile dvs. conștiente. Jurnalul sau implicarea în practici reflexive vă pot ajuta în această autoexaminare.
Feedback de la alții: Solicitarea de feedback de la colegi, prieteni sau mentori poate oferi o perspectivă externă asupra comportamentului și atitudinilor dumneavoastră. Alții pot observa prejudecăți de care poate nu sunteți conștient. Fiți deschis la feedback constructiv și dispus să explorați domeniile în care ceilalți percep prejudecăți.
Formare și ateliere de lucru privind prejudecățile: Participați la programe și ateliere de formare axate pe prejudecățile implicite și diversitate. Aceste sesiuni includ adesea exerciții și discuții care vă pot ajuta să deveniți mai conștienți de prejudecățile dumneavoastră și să învățați strategii pentru a le aborda.
Semne comune ale prejudecăților implicite în propria persoană
Preferințe inconștiente: Constatarea faptului că aveți preferințe sau aversiuni automate față de anumite grupuri de persoane, fără o justificare clară, poate fi un semn de prejudecăți implicite. De exemplu, dacă vă surprindeți favorizând persoanele care vă seamănă sau evitând interacțiunile cu cei care sunt diferiți, aceasta poate indica prejudecăți subiacente.
Reacții disproporționate: Observarea faptului că aveți reacții mai puternice sau mai negative față de persoane în funcție de rasă, sex sau alte caracteristici, comparativ cu alții, poate semnala prejudecăți implicite. De exemplu, faptul că vă simțiți mai neliniștit în preajma persoanelor dintr-un anumit grup sau că reacționați cu mai mult scepticism față de acestea poate fi un indiciu al prejudecăților.
Comportament inconsecvent: Dacă observați discrepanțe între valorile dumneavoastră declarate și comportamentul dumneavoastră, acest lucru poate sugera prejudecăți implicite. De exemplu, dacă credeți în corectitudine și egalitate, dar acționați diferit în situații care implică grupuri diverse, ar putea fi un semn că prejudecățile inconștiente vă influențează acțiunile.
Stereotipuri: Utilizarea stereotipurilor sau a generalizărilor despre indivizi pe baza apartenenței lor la un grup, chiar dacă respingeți în mod conștient aceste stereotipuri, poate fi un semn de prejudecată implicită. Aceasta poate include presupuneri cu privire la abilitățile sau comportamentul cuiva pe baza rasei, sexului sau a altor atribute. Pentru mai multe informații, citiți acest articol privind prejudecățile de gen în cercetare: https://mindthegraph.com/blog/gender-bias-in-research/
Măsurarea prejudecăților implicite
Testul de asociere implicită (IAT):
Testul de asociere implicită (IAT) este o metodă bine stabilită pentru evaluarea prejudecăților implicite. Acesta măsoară puterea asocierilor automate între diverse concepte (de exemplu, rasă, sex) și atribute (de exemplu, pozitive sau negative). Participanților li se cere să clasifice rapid cuvinte sau imagini, iar timpii lor de răspuns indică puterea acestor asocieri.
IAT a fost utilizat pentru a studia o varietate de prejudecăți, inclusiv cele legate de rasă, gen, vârstă și sexualitate. Acesta oferă informații despre modul în care oamenii asociază inconștient diferite grupuri cu anumite atribute.
Puteți explora testul în detaliu aici: Testul de asociere implicită (IAT)
Sarcina de asociere Go/No-Go (GNAT):
Similar cu IAT, GNAT măsoară atitudinile implicite solicitând participanților să clasifice rapid elementele în răspunsuri de tipul "da" sau "nu da" pe baza asocierilor dintre atribute și concepte. Această metodă poate fi mai sensibilă la diferențele individuale în timpii de reacție.
GNAT poate măsura diverse prejudecăți implicite, inclusiv cele legate de rasă, gen și atitudini politice. Aflați mai multe despre acesta aici: https://psycnet.apa.org/doiLanding?doi=10.1037%2Ft08445-000
Procedura de atribuire greșită a afectelor (AMP):
AMP evaluează atitudinile implicite prin măsurarea rapidității și preciziei cu care participanții asociază imagini pozitive sau negative cu stimuli neutri. Această metodă se bazează pe ideea că aprecierile oamenilor cu privire la stimulii neutri sunt influențate de atitudinile lor fundamentale față de imaginile asociate.
AMP este utilizat pentru a studia prejudecățile implicite legate de rasă, gen și alte categorii sociale, precum și concepte mai abstracte.
Avantaje și dezavantaje ale diferitelor metode de măsurare
Testul de asociere implicită (IAT):
Pro
- Cercetat pe scară largă: IAT a fost studiat pe scară largă și validat, fiind un instrument solid pentru măsurarea prejudecăților implicite.
- Aplicabilitate largă: Acesta poate măsura o gamă largă de prejudecăți, inclusiv cele legate de rasă, sex, vârstă și altele.
- Furnizează date cantitative: IAT oferă scoruri numerice clare care pot ajuta la cuantificarea puterii asociațiilor implicite.
Contra
- Probleme de fiabilitate: Rezultatele pot varia în timp, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la coerența testului în măsurarea prejudecăților stabile.
- Sensibilitate la context: Factorii externi, cum ar fi starea de spirit sau mediul, pot influența rezultatele, sugerând că testul poate surprinde mai degrabă reacții temporare decât atitudini durabile.
- Interpretarea rezultatelor: În timp ce IAT măsoară asociațiile, există dezbateri cu privire la cât de puternic se corelează aceste asociații cu comportamentul real în situații din lumea reală.
Sarcina de asociere Go/No-Go (GNAT):
Pro
- Sensibilitate: GNAT poate fi mai sensibil la diferențele individuale în timpii de reacție în comparație cu IAT.
- Flexibilitate: Acesta poate fi adaptat pentru a măsura o varietate de prejudecăți și atitudini implicite.
Contra
- Complexitate: Procedurile GNAT pot fi mai complexe și mai puțin intuitive decât IAT, ceea ce ar putea afecta implicarea participanților și calitatea datelor.
- Mai puțin stabilit: Deși util, GNAT este mai puțin cercetat și validat comparativ cu IAT.
Procedura de atribuire greșită a afectelor (AMP):
Pro
- Design simplu: AMP este relativ simplu de administrat și nu necesită o formare extinsă a participanților.
- Concentrarea pe răspunsurile afective: Ea surprinde modul în care atitudinile subiacente influențează aprecierile asupra stimulilor neutri, oferind informații despre preferințele implicite.
Contra
- Domeniu de aplicare limitat: AMP poate fi mai puțin eficient în măsurarea prejudecăților complexe sau nuanțate comparativ cu IAT.
- Variabilitate: Rezultatele pot fi influențate de diverși factori, inclusiv de conținutul emoțional al imaginilor utilizate.
Fiecare instrument de măsurare a prejudecăților implicite are punctele sale forte și limitele sale. Alegerea metodei depinde de contextul specific, de obiectivele cercetării și de tipul de prejudecată studiat. Înțelegerea acestor instrumente și a aplicațiilor lor poate ajuta la selectarea celei mai adecvate abordări pentru evaluarea și abordarea prejudecăților implicite.
Abordarea și atenuarea prejudecăților implicite
Sfaturi practice pentru persoanele fizice în vederea reducerii prejudecăților
Creșterea gradului de conștientizare: Implicați-vă în mod regulat în autoevaluare și reflecție pentru a vă recunoaște propriile prejudecăți. Testul de asociere implicită (IAT) poate ajuta la identificarea domeniilor în care ar putea exista prejudecăți.
Educă-te pe tine însuți: Învățați despre culturi, perspective și experiențe diferite. Citind cărți, asistând la prelegeri sau participând la ateliere, vă puteți extinde înțelegerea și puteți contesta stereotipurile.
Contestați stereotipurile: Puneți în discuție în mod activ și contracarați presupunerile stereotipe pe care le-ați putea face despre indivizi sau grupuri. Atunci când vă surprindeți generalizând, luați în considerare în schimb calitățile unice ale individului.
Diversificați-vă interacțiunile: Căutați și stabiliți relații cu persoane din medii diverse. Implicarea într-o varietate de perspective poate reduce prejudecățile și încuraja empatia.
Practicați empatia: Faceți un efort pentru a înțelege și a vă raporta la experiențele și provocările cu care se confruntă ceilalți. Empatia poate contribui la atenuarea impactului prejudecăților asupra comportamentului și interacțiunilor dumneavoastră.
Implementarea strategiilor de reducere a prejudecăților: Utilizați strategii precum procesele decizionale structurate și listele de verificare pentru a minimiza influența prejudecăților în deciziile critice, precum angajarea sau evaluările.
Mindfulness și tehnici de reflecție
Meditația Mindfulness: Participați la practici de conștientizare pentru a crește gradul de conștientizare a gândurilor și reacțiilor dumneavoastră. Mindfulness vă poate ajuta să recunoașteți gândurile părtinitoare pe măsură ce apar și să răspundeți cu mai multă atenție.
Jurnal de reflecție: Țineți un jurnal pentru a vă documenta interacțiunile și deciziile, reflectând asupra oricăror prejudecăți care v-ar fi putut influența comportamentul. Reflecția regulată ajută la identificarea tiparelor și a domeniilor care pot fi îmbunătățite.
Oprirea gândurilor: Atunci când observați gânduri sau reacții părtinitoare, utilizați tehnici precum oprirea gândurilor pentru a vă opri și a vă reformula gândirea în mod conștient. Această practică vă poate ajuta să întrerupeți reacțiile părtinitoare automate.
Abordări organizaționale
Politici și programe de formare pentru minimizarea prejudecăților
Formare în domeniul prejudecăților: Implementați programe regulate de formare axate pe prejudecățile implicite, diversitate și incluziune. Aceste programe ar trebui să includă strategii practice de recunoaștere și abordare a prejudecăților în luarea deciziilor și în interacțiuni.
Politici clare: Elaborați și aplicați politici care promovează corectitudinea și echitatea. Asigurați-vă că politicile abordează prejudecățile în recrutare, evaluarea performanțelor și alte domenii în care ar putea apărea prejudecăți.
Audituri de părtinire: Efectuați audituri periodice ale practicilor organizaționale pentru a identifica și aborda potențialele prejudecăți. Utilizați abordări bazate pe date pentru a evalua impactul politicilor și practicilor asupra diferitelor grupuri demografice.
Proceduri standardizate: Stabiliți proceduri standardizate pentru deciziile critice, cum ar fi angajarea și promovarea, pentru a reduce impactul prejudecăților personale. Implementarea interviurilor structurate și a criteriilor de evaluare poate contribui la asigurarea echității.
Încurajarea diversității și incluziunii
Promovarea angajărilor diverse: Elaborați strategii de recrutare pentru a atrage un grup divers de candidați. Asigurați-vă că descrierile posturilor sunt incluzive și că procesul de angajare este conceput astfel încât să minimizeze prejudecățile.
Sprijiniți grupurile de resurse pentru angajați (ERG): Creați și sprijiniți ERG-uri pentru a încuraja incluziunea și pentru a oferi o platformă grupurilor subreprezentate pentru a-și împărtăși experiențele și perspectivele.
Mentorat și sponsorizare: Implementați programe de mentorat și sponsorizare pentru a sprijini dezvoltarea și avansarea angajaților divers. Aceste programe pot contribui la abordarea disparităților în evoluția carierei și pot oferi sprijin suplimentar grupurilor subreprezentate.
Cifre științifice, rezumate grafice și infografice pentru cercetarea dumneavoastră
Mind the Graph oferă o bibliotecă vastă de figuri științifice, permițând cercetătorilor să creeze ilustrații personalizate care să reprezinte eficient concepte științifice complexe. Acest lucru este deosebit de util pentru producerea de rezumate grafice, care oferă rezumate vizuale clare și concise ale lucrărilor de cercetare, contribuind la îmbunătățirea accesibilității și a înțelegerii. Mind the Graph facilitează crearea de infografice, permițând oamenilor de știință să prezinte date și constatări într-un format atractiv, ușor de înțeles. Aceste elemente vizuale nu numai că sporesc impactul prezentărilor și publicațiilor de cercetare, dar îmbunătățesc și implicarea publicului larg, făcând munca științifică mai vizibilă și mai ușor de înțeles pe diverse platforme.
Abonează-te la newsletter-ul nostru
Conținut exclusiv de înaltă calitate despre vizuale eficiente
comunicarea în domeniul științei.
Romanian 
English 
Chinese 
Czech 
Dutch 
French 
German 
Italian 
Indonesian 
Japanese 
Korean 
Polish 
Portuguese 
Russian 
Spanish 
Turkish 
Ukrainian 
Swedish 
Bulgarian 
Finnish 
Greek 
Hungarian 
Norwegian 
Danish 
Estonian 
Slovenian 
Lithuanian 
Latvian 
Slovak