Filosofia feministă a științei: Recunoaștere pentru femei și pentru toți

Știința a fost mult timp considerată un domeniu al obiectivității, al raționalității și al neutralității. Oamenii de știință vin adesea cu răspunsuri la întrebări care nu pot fi rezolvate. Cu toate acestea, se ridică o întrebare simplă, dar profundă: a cui perspectivă este prioritară în cercetarea științifică?

De cele mai multe ori, oamenii de știință pe care îi vedem sunt de obicei bărbați, așa că unde se duc toate femeile de știință? Sunt luate în considerare întrebările lor?

Filozofia feministă a științei este o abordare care contestă noțiunea de știință ca fiind o activitate pur obiectivă, aruncând lumină asupra modului în care prejudecățile de gen, ipotezele culturale și valorile sociale modelează cercetarea științifică și producția de cunoștințe. În acest articol, vom învăța pe larg despre filosofia feministă a științei, înțelegând istoria, provocările și contribuția sa la comunitatea științifică.

Istoria filosofiei feministe a științei

În anii '80 și '90, a filosofia feministă a științei a fost un subiect de studiu relativ nou. În anii 1960 și 1970, ascensiunea mișcărilor feministe a dus la preocupări cruciale cu privire la discriminarea femeilor și a altor grupuri marginalizate în știință, precum și la modul în care cunoștințele științifice reflectau și susțineau idealurile patriarhale.

Evelyn Fox Keller, biolog și autoare, a oferit una dintre primele critici feministe ale științei în cartea sa din 1983, "Reflecții despre gen și știință", afirmând că cunoștințele științifice nu sunt neutre sau obiective, ci mai degrabă sunt afectate de valorile și prezumțiile celor care efectuează cercetarea.

În deceniile care au urmat, filosofia feministă a științei a continuat să crească și să evolueze, integrând idei din teoria rasială critică, din teoria queer și din alte domenii academice. Impactul cunoașterii științifice asupra femeilor și a altor grupuri marginalizate, rolul științei în influențarea politicilor publice și importanța științei în stabilirea normelor societale sunt doar câteva dintre numeroasele subiecte pe care filosofii feministe ale științei le-au examinat. Promovarea unei comunități științifice mai variate și mai incluzive a fost, fără îndoială, una dintre realizările majore ale filosofiei feministe a științei.

Noțiunea tradițională a științei ca fiind un domeniu destinat exclusiv profesioniștilor elitiști a fost contestată de filosofii feministe ale științei, care au susținut includerea unei game diverse de perspective și experiențe în cercetarea științifică. Ca urmare, au fost dezvoltate noi proceduri și abordări de cercetare care acordă mai multă atenție perspectivelor grupurilor marginalizate.
Evoluția filosofiei feministe a științei reflectă lupta continuă pentru o cunoaștere și o practică științifică mai incluzivă, echitabilă și mai conștientă din punct de vedere social.

Holismul empiricist feminist

Empirismul este o teorie filozofică care pune accentul pe modul în care experiența și observația joacă un rol major în modul în care sunt dobândite cunoștințele. Empiriștii consideră că toate cunoștințele derivă din experiența senzorială și, prin urmare, singurul fundament legitim pentru afirmațiile privind cunoașterea este reprezentat de dovezile empirice. Holismul empiricist feminist este o abordare filosofică care urmărește să combine punctele de vedere feministe și empiriste în studiul științei. Această metodă îmbină înțelegerea feministă a influențelor sociale și culturale asupra cercetării științifice cu abordările empiriste privind datele empirice și investigația științifică adecvată.

Holismul empiricist feminist este, în esența sa, un răspuns la limitele abordărilor empiriste tradiționale, care au tendința de a ignora modul în care influențele sociale și culturale modelează cunoașterea și practica științifică. Pentru a depăși aceste limite, holismul empiricist feminist pledează pentru o metodă mai complexă și mai cuprinzătoare de a face cercetare științifică.

Holismul empiricist feminist acordă o mare importanță luării în considerare a mediului social și cultural mai larg în care se desfășoară cercetarea științifică. Conform acestei abordări, cunoștințele științifice nu sunt generate independent de influențele externe, ci mai degrabă sunt influențate de diverși factori sociali, culturali și istorici. Acordând atenție acestor factori, holistele empiriste feministe urmăresc să încurajeze o înțelegere mai completă a cunoașterii și metodologiei științifice.

Obiectivitatea în filosofia feministă a științei

Ideea de obiectivitate a fost supusă unei examinări și critici semnificative în filosofia feministă a științei. Definițiile tradiționale ale obiectivității, care promovează o abordare neutră și lipsită de valori a cercetării științifice, au fost contestate de filosofii feministe deoarece ignoră modul în care valorile sociale și culturale influențează cunoașterea și practica științifică.

Filosofii feministe ale științei au observat că cunoștințele științifice nu sunt produse independent, ci sunt influențate de diverși factori sociali și culturali, inclusiv, dar nu numai, de gen, rasă și clasă. Acestea susțin că acești factori pot influența întrebările de cercetare care sunt puse, tehnicile de cercetare utilizate și interpretarea rezultatelor.
În consecință, filosofii feministe ale științei susțin că cunoștințele științifice nu pot fi considerate obiective în sensul tradițional, deoarece sunt modelate de viziuni și valori personale.

Cunoașterea plasată este o abordare pe care filosofii feministe ale științei au dezvoltat-o pentru a aborda aceste probleme. Această metodă subliniază importanța recunoașterii punctelor de vedere subiective și a valorilor care influențează cercetarea științifică, precum și importanța diferitelor puncte de vedere și experiențe în dezvoltarea cunoașterii științifice.

Conceptul de cunoaștere situată subliniază modul în care cunoașterea este întotdeauna plasată în anumite contexte sociale și culturale și cum acești factori influențează ceea ce se consideră a fi o cunoaștere adevărată sau semnificativă. Conform acestei abordări, obiectivitatea nu este privită ca un ideal neutru sau lipsit de valori, ci mai degrabă ca o procedură de identificare și de abordare a perspectivelor și valorilor iraționale care influențează cercetarea științifică.

Teoria punctului de vedere feminist

Teoria feministă a punctului de vedere este o abordare filozofică care subliniază importanța mediului social și politic în formarea cunoașterii și înțelegerii. Aceasta susține că grupurile oprimate și marginalizate, în special femeile, au experiențe distincte, precum și opinii care sunt frecvent lăsate în afara narațiunilor și sistemelor de cunoaștere principale. Atunci când aceste opinii vor fi incluse în procesul de producere a cunoștințelor, ele pot oferi critici pătrunzătoare ale convingerilor și prejudecăților dominante.

Conform teoriei feministe a punctului de vedere, cunoștințele create de grupurile marginalizate pot oferi o perspectivă semnificativă asupra contextelor politice și sociale mai generale în care sunt produse informațiile, pe lângă faptul că sunt valoroase în sine.

Teoria feministă a punctului de vedere urmărește să încurajeze o abordare mai incluzivă și mai variată a creării de cunoștințe, mai potrivită pentru a reflecta complexitatea și diversitatea experienței umane prin acceptarea perspectivelor grupurilor marginalizate.

Perspective feministe asupra științei

Perspectivele feministe asupra științei subliniază necesitatea de a lua în considerare contextul social, cultural și istoric în care se formează cunoașterea științifică. Perspectivele dominante, care se bazează adesea pe experiențele și prezumțiile unor grupuri privilegiate, cum ar fi bărbații și persoanele din culturile occidentale, sunt criticate de filosofii feministe ale științei pentru că modelează abordările tradiționale ale științei. Ca urmare, aceste metode au exclus sau ignorat frecvent perspectivele și experiențele femeilor și ale persoanelor din alte grupuri marginalizate.

Încurajând o abordare mai incluzivă și mai diversă a creării de cunoștințe, perspectivele feministe asupra științei urmăresc să conteste această metodă de excludere. Ele consideră că includerea perspectivelor din diferite grupuri poate oferi o înțelegere critică a complexității experienței umane și poate contribui la contestarea prejudecăților și a prezumțiilor care stau la baza metodologiilor științifice tradiționale.

Contribuții și provocări ale filosofiei feministe a științei

The filosofia feministă a științei a adus mai multe contribuții semnificative la filozofia științei și a extins discuțiile privind justiția socială și echitatea. Printre acestea se numără:

Evidențierea rolului factorilor sociali și culturali în producerea de cunoștințe științifice

Filosofii feministe ale științei au subliniat importanța luării în considerare a contextelor sociale și culturale mai largi în care are loc cercetarea științifică. Acest lucru a contribuit la contestarea viziunii tradiționale a științei ca fiind obiectivă și neutră și a încurajat o înțelegere mai nuanțată a modurilor în care factorii sociali și culturali pot influența producția de cunoștințe științifice.

Promovarea unei abordări mai incluzive a științei

Filozofia feministă a științei a promovat includerea unor perspective diverse în cercetarea științifică, inclusiv a perspectivelor femeilor și a altor grupuri marginalizate. Acest lucru a contribuit la contestarea abordării excluzive a științei, care a fost dominată în mod tradițional de grupuri privilegiate, și a încurajat o abordare mai incluzivă și mai diversă a creării de cunoștințe.

Încurajarea unei abordări mai critice a cercetării științifice

Filozofia feministă a științei a încurajat o abordare mai critică a cercetării științifice, inclusiv o mai mare atenție acordată potențialelor implicații sociale și etice ale cercetării științifice și ale progreselor tehnologice. Acest lucru a contribuit la contestarea presupunerii că știința este neutră și lipsită de valori și a încurajat o mai mare atenție acordată potențialelor efecte sociale și etice ale cercetării științifice.

În ciuda acestor contribuții, filosofia feministă a științei s-a confruntat și cu mai multe provocări, printre care:

Rezistența din partea științei tradiționale: Filozofia feministă a științei s-a confruntat cu rezistență din partea unor oameni de știință tradiționali, care văd perspectivele feministe ca pe o amenințare la adresa abordării tradiționale a științei. Acest lucru a făcut dificilă acceptarea pe scară largă a perspectivelor feministe în cadrul comunității științifice.
Resurse și finanțare limitate: Filosofia feministă a științei beneficiază adesea de resurse și fonduri limitate în comparație cu abordările tradiționale ale științei, ceea ce poate îngreuna desfășurarea cercetărilor și promovarea perspectivelor feministe în acest domeniu.
Lipsa de diversitate în cadrul filosofiei feministe a științei: În timp ce filosofia feministă a științei încearcă să promoveze diversitatea și incluziunea, există încă o lipsă de diversitate în cadrul domeniului în sine. Acest lucru poate limita perspectivele și perspectivele care sunt aduse în cercetarea științifică și poate împiedica capacitatea filosofiei feministe a științei de a contesta pe deplin abordarea tradițională a științei.

În concluzie, filosofia feministă a științei pune sub semnul întrebării noțiunile convenționale ale cercetării științifice și subliniază importanța înțelegerii și abordării influențelor sociale și culturale asupra cunoașterii și practicii științifice. Filosofia feministă a științei promovează o comunitate științifică mai variată și mai incluzivă, ceea ce îmbunătățește cunoștințele noastre despre lumea naturală la o scară mai mare.

Comunicarea științei într-un mod simplu

Nu este ușor să înțelegi terminologiile complexe din știință. Noi o știm! Dar știați că aceste concepte complexe pot fi comunicate eficient pentru a face știința mai puțin complicată? Mind the Graph, cu ilustrațiile sale științifice, vă ajută să comunicați știința într-un mod necomplicat. Înscrieți-vă acum pentru a explora imensa bibliotecă de grafice științifice vizuale.