Eșantionarea este un aspect fundamental al oricărui proiect de cercetare, iar tipul de eșantion ales poate avea un impact semnificativ asupra validității și fiabilității rezultatelor studiului. Având în vedere că sunt disponibile atât de multe tipuri diferite de tehnici de eșantionare, poate fi dificil să alegeți cea mai potrivită pentru proiectul dumneavoastră de cercetare. Acest articol își propune să ofere o imagine de ansamblu cuprinzătoare a diferitelor tipuri de tehnici de eșantionare și a avantajelor și dezavantajelor acestora, precum și a factorilor care trebuie luați în considerare atunci când selectați un tip de eșantion și a capcanelor comune care trebuie evitate.
Ce este eșantionarea?
Eșantionarea este procesul de selectare a unui subset de indivizi sau de elemente dintr-o populație mai mare pentru a fi reprezentată și studiată. Este o parte esențială a majorității studiilor de cercetare, deoarece le permite cercetătorilor să tragă concluzii valide despre întreaga populație pe baza unui eșantion mai mic. Scopul eșantionării este de a obține un eșantion reprezentativ care să reflecte cu exactitate caracteristicile populației de interes. Metoda de eșantionare utilizată va depinde de întrebarea de cercetare, de caracteristicile populației și de resursele disponibile.
Tipuri de eșantionare
Eșantionarea este procesul de selectare a unui grup reprezentativ de indivizi sau unități dintr-o populație mai mare. Cele două tipuri principale de eșantionare sunt eșantionarea probabilă și eșantionarea neprobabilă.
Eșantionare probabilă
Eșantionarea probabilă utilizează o tehnică aleatorie care asigură că fiecare membru al populației are o șansă egală sau cunoscută de a fi ales, oferind un eșantion corect și reprezentativ. Există mai multe tipuri de eșantionare probabilă, printre care:
Eșantionare aleatorie simplă
Eșantionarea aleatorie simplă este o metodă populară și simplă de eșantionare în statistică. Aceasta presupune selectarea unui subset de indivizi sau elemente dintr-o populație mai mare, astfel încât fiecare individ sau element să aibă șanse egale de a fi inclus în eșantion.
Eșantionare sistematică
Eșantionarea sistematică este o metodă de selectare a participanților dintr-o populație la intervale regulate. De exemplu, dacă populația este de 100 de persoane, iar dimensiunea dorită a eșantionului este de 20, fiecare al cincilea membru al populației va fi selectat pentru eșantion.
Eșantionare stratificată
Eșantionarea stratificată este o tehnică care presupune împărțirea populației în subgrupuri sau straturi distincte pe baza unor caracteristici specifice, cum ar fi vârsta sau sexul. Participanții sunt apoi selectați din fiecare strat proporțional cu mărimea stratului respectiv în cadrul populației.
Eșantionarea pe grupe
Eșantionarea pe grupe presupune împărțirea populației în grupe sau grupuri și selectarea ulterioară a unui eșantion aleatoriu din aceste grupe. Toți membrii clusterelor selectate sunt apoi incluși în eșantion.
Eșantionare în mai multe etape
Eșantionarea în mai multe etape încorporează o combinație de diverse tehnici de eșantionare pentru a obține un eșantion reprezentativ. De exemplu, un cercetător ar putea utiliza eșantionarea stratificată pentru a selecta grupuri și apoi eșantionarea aleatorie simplă pentru a selecta participanții din cadrul acestor grupuri.
Eșantionare neprobabilă
Eșantionarea neprobabilă este o tehnică de eșantionare în care selecția participanților se bazează pe alți factori decât probabilitatea. Aceasta înseamnă că unii membri ai populației pot avea mai multe șanse de a fi incluși în eșantion decât alții. Există mai multe tipuri de eșantionare neprobabilă, inclusiv:
Eșantionarea prin conveniență
Eșantionarea de conveniență este o tehnică prin care participanții sunt selectați pe baza accesibilității sau disponibilității lor. De exemplu, un cercetător ar putea recruta participanți dintr-o clasă pe care o predă sau de pe un forum online.
Eșantionarea prin cote
Eșantionarea prin cote este o metodă de selectare a participanților care urmărește să asigure reprezentarea unor caracteristici specifice în cadrul eșantionului, reflectând diversitatea populației. De exemplu, un cercetător ar putea urmări să recruteze un anumit număr de bărbați și femei sau un anumit număr de participanți din diferite grupe de vârstă.
Eșantionare judicioasă
Eșantionarea judicioasă implică selectarea participanților pe baza judecății sau a expertizei cercetătorului. Acest tip de eșantionare poate fi adecvat atunci când se cercetează o populație foarte specializată sau greu de atins.
Eșantionarea bulgăre de zăpadă
Eșantionarea cu bulgăre de zăpadă este o metodă de selectare a participanților care se bazează pe recomandări din partea participanților existenți. Aceasta poate fi utilă atunci când se cercetează o populație care este dificil de identificat sau de accesat în mod direct, cum ar fi consumatorii de droguri sau imigranții fără documente.
Consultați blogul nostru de conținut despre "Eșantionarea cu bulgăre de zăpadă: Dezvăluirea secretelor unui instrument de cercetare puternic“.
Avantajele și dezavantajele diferitelor tipuri de eșantioane
Fiecare tip de eșantion are avantajele și dezavantajele sale, pe care cercetătorii ar trebui să le ia în considerare atunci când selectează o metodă de eșantionare. Iată câteva avantaje și dezavantaje generale ale diferitelor tipuri de eșantioane:
Eșantionare aleatorie simplă
Avantaje: Este ușor de utilizat și oferă un eșantion reprezentativ al populației.
Dezavantaje: Poate fi costisitor și poate necesita mult timp pentru a crea o listă completă a populației.
Eșantionare sistematică
Avantaje: Este mai puțin consumatoare de timp decât eșantionarea aleatorie simplă și poate furniza un eșantion reprezentativ al populației.
Dezavantaje: În cazul în care populația are un model periodic, este posibil să nu ofere un eșantion reprezentativ.
Eșantionare stratificată
Avantaje: Poate crește reprezentativitatea eșantionului prin asigurarea includerii unor subgrupuri importante.
Dezavantaje: Poate fi dificil să se determine straturile adecvate și dimensiunile acestora.
Eșantionarea pe grupe
Avantaje: Este utilă pentru populațiile mari care sunt dispersate geografic și poate reduce costurile și timpul.
Dezavantaje: Poate reduce reprezentativitatea eșantionului în cazul în care grupurile nu sunt reprezentative pentru populație.
Eșantionare în mai multe etape
Avantaje: Poate fi utilă pentru populații mari care sunt dispersate geografic și poate reduce costurile și timpul.
Dezavantaje: Poate reduce reprezentativitatea eșantionului în cazul în care grupurile nu sunt reprezentative pentru populație.
Eșantionarea prin conveniență
Avantaje: Este ușor și rapid de implementat.
Dezavantaje: Poate introduce prejudecăți și este posibil să nu fie reprezentativă pentru populație.
Eșantionarea prin cote
Avantaje: Este ușor de implementat și poate asigura că eșantionul include subgrupurile importante.
Dezavantaje: Poate introduce prejudecăți și este posibil să nu fie reprezentativă pentru populație.
Eșantionare judicioasă
Avantaje: Este utilă pentru populațiile specializate și poate fi mai eficientă decât alte metode.
Dezavantaje: Poate introduce prejudecăți și este posibil să nu fie reprezentativă pentru populație.
Eșantionarea bulgăre de zăpadă
Avantaje: Este utilă pentru populațiile greu accesibile și poate fi mai eficientă decât alte metode.
Dezavantaje: Poate introduce prejudecăți și este posibil să nu fie reprezentativă pentru populație.
Consultați blogul nostru de conținut despre "Eșantionarea cu bulgăre de zăpadă: Dezvăluirea secretelor unui instrument de cercetare puternic“.
Factori de luat în considerare la alegerea unui tip de eșantion
Alegerea unui tip de eșantion este un pas important în cercetare și implică luarea în considerare a mai multor factori pentru a se asigura că eșantionul este reprezentativ pentru populație și că rezultatele sunt valide și fiabile.
Întrebare de cercetare: Acesta este punctul de plecare pentru selectarea unui tip de eșantion, deoarece eșantionul trebuie ales pentru a răspunde la întrebarea și obiectivele cercetării. Cercetătorii trebuie să determine ce populație doresc să studieze și să selecteze un eșantion care să fie reprezentativ pentru acea populație.
Populația: Dimensiunea și caracteristicile populației sunt, de asemenea, factori importanți care trebuie luați în considerare. O populație mai mare poate necesita o dimensiune mai mare a eșantionului, iar caracteristicile populației pot afecta selecția tipului de eșantion.
Dimensiunea eșantionului: Dimensiunea eșantionului trebuie să fie suficient de mare pentru a se asigura că rezultatele sunt fiabile și valide. O dimensiune mai mare a eșantionului reduce marja de eroare și crește precizia rezultatelor.
Eroare de eșantionare: De asemenea, cercetătorii trebuie să ia în considerare potențialul de eroare de eșantionare și să aleagă un tip de eșantion care să minimizeze această eroare. Eroarea de eșantionare poate apărea atunci când eșantionul nu este reprezentativ pentru populație, ceea ce duce la rezultate inexacte.
Metoda de eșantionare: Metoda de eșantionare utilizată trebuie să fie adecvată pentru tipul de eșantion și pentru întrebarea de cercetare. Diferitele metode de eșantionare au puncte forte și puncte slabe diferite, iar cercetătorii trebuie să aleagă o metodă care se potrivește cel mai bine nevoilor lor.
Analiza datelor: Aceste metode ar trebui, de asemenea, să fie luate în considerare atunci când se selectează un tip de eșantion. Dimensiunea eșantionului și metoda de eșantionare pot afecta alegerea tehnicilor de analiză a datelor, iar cercetătorii trebuie să aleagă o metodă adecvată pentru eșantionul și întrebarea de cercetare.
Capcane comune de evitat în eșantionare
Pentru a evita capcanele, cercetătorii ar trebui să analizeze cu atenție metodele de eșantionare și să se străduiască să utilizeze eșantioane reprezentative și imparțiale. De asemenea, aceștia ar trebui să ia măsuri pentru a minimiza eroarea de eșantionare și să utilizeze metode statistice adecvate pentru a analiza datele. Iată care sunt capcanele comune care trebuie evitate atunci când se realizează eșantionarea în cercetare:
Bias de selecție: Rezultatele distorsionate pot apărea atunci când fie metoda de eșantionare, fie eșantionul în sine nu este reprezentativ pentru populația studiată.
Eroare de eșantionare: Prelevarea unui eșantion determină în mod natural o variație, ceea ce poate duce la o estimare inexactă a parametrilor populației.
Biasarea non-răspunsurilor: Acest lucru se întâmplă atunci când unii membri ai eșantionului nu răspund la sondaj sau la studiu, ceea ce poate introduce o distorsiune în rezultate.
Prejudiciul cadrului de eșantionare: Acest lucru rezultă dintr-un cadru de eșantionare incomplet, inexact sau depășit, ceea ce duce la distorsiuni. Citiți mai multe despre aceasta în blogul nostru de conținut "O problemă numită prejudecată de eșantionare“.
Prejudiciul răspunsului voluntar: Participanții se auto-selectează în cadrul studiului, ceea ce poate duce la rezultate distorsionate, deoarece cei care aleg să participe pot fi diferiți de cei care nu participă.
Prejudiciu de sub acoperire: Rezultatele pot fi distorsionate atunci când anumite grupuri din cadrul populației nu sunt reprezentate în cadrul de eșantionare, ceea ce este cunoscut sub numele de distorsiune de subacoperire.
Suprageneralizarea: Generalizarea este o greșeală frecventă în cercetare, în care se trag concluzii radicale despre o populație pe baza unui eșantion de dimensiuni mici, ceea ce duce la rezultate inexacte.
Tehnici de eșantionare în cercetarea calitativă
În cercetarea calitativă, unele tehnici de eșantionare comune includ:
Eșantionarea intenționată: Acesta este actul de selectare a participanților pe baza unor criterii specifice care sunt relevante pentru întrebarea sau obiectivul cercetării. Acest lucru poate implica alegerea unor persoane care posedă o anumită expertiză, experiență sau perspective unice.
Eșantionarea cu bulgăre de zăpadă: Începe cu un grup mic de participanți și apoi le cere acestora să trimită alți potențiali participanți care îndeplinesc criteriile de cercetare. Această tehnică poate fi utilă atunci când populația de interes este greu de atins sau are o rată de răspuns scăzută. Consultați blogul nostru de conținut despre "Eșantionarea cu bulgăre de zăpadă: Dezvăluirea secretelor unui instrument de cercetare puternic“.
Eșantionare cu variație maximă: Atunci când se urmărește explorarea în profunzime a unui fenomen și surprinderea complexității acestuia, este benefic să se selecteze participanți care să cuprindă un spectru larg de perspective sau experiențe relevante pentru întrebarea de cercetare. Această abordare îi permite cercetătorului să cuprindă o gamă mai largă de perspective și să sporească caracterul cuprinzător al studiului.
Eșantionare teoretică: Această tehnică presupune selectarea participanților pe baza temelor sau a modelelor emergente care apar în timpul colectării datelor. Este utilizată în mod obișnuit în cadrul cercetărilor teoretice fundamentate, în care scopul este de a dezvolta o teorie care să fie înrădăcinată în date.
Eșantionare de conveniență: Eșantionarea prin conveniență selectează participanții care sunt ușor de accesat sau ușor disponibili pentru a participa la cercetare. Cercetătorii folosesc adesea această tehnică în cercetările exploratorii sau atunci când timpul și resursele sunt limitate. Cu toate acestea, ea poate duce la un eșantion părtinitor dacă participanții nu sunt reprezentativi pentru populația de interes.
Tehnici de eșantionare în cercetarea cantitativă
Iată câteva tehnici de eșantionare utilizate în mod obișnuit în cercetarea cantitativă:
Eșantionare aleatorie simplă: Aceasta este o tehnică de eșantionare de bază în care fiecare membru al populației are șanse egale de a fi selectat pentru eșantion.
Eșantionare aleatorie stratificată: Pentru a asigura reprezentativitatea, tehnica de eșantionare aleatorie stratificată presupune împărțirea populației în straturi sau grupuri pe baza anumitor criterii și selectarea de eșantioane din fiecare strat.
Eșantionarea pe grupe: Aceasta este o tehnică care presupune selectarea unui eșantion aleatoriu de clustere sau grupuri, cum ar fi școlile sau cartierele, și apoi selectarea persoanelor din cadrul fiecărui cluster selectat pentru a forma eșantionul. Consultați blogul nostru de conținut despre "Deblocarea puterii analizei clusterului“.
Eșantionarea sistematică: Eșantionarea sistematică este o tehnică de selectare a indivizilor din populație prin alegerea fiecărui al n-lea membru, de exemplu, a fiecărei a zecea persoane de pe o listă.
Eșantionare în mai multe etape: Aceasta selectează eșantioane într-o serie de etape. De exemplu, cercetătorii ar putea începe prin a alege un eșantion aleatoriu de state, urmat de un eșantion aleatoriu de orașe din acele state și, în cele din urmă, un eșantion aleatoriu de persoane din acele orașe...
Eșantionare de conveniență: Este o tehnică care se referă la practica de a selecta participanții la studiu care sunt ușor disponibili sau convenabili pentru cercetător, cum ar fi selectarea elevilor dintr-o clasă.
Eșantionarea prin cote: Eșantionarea prin cote se referă la metoda de selectare a eșantioanelor pe baza unor cote prestabilite sau a unor numere prestabilite pentru anumite criterii, cum ar fi vârsta sau sexul.
200+ șabloane frumoase pre-făcute pentru infografice profesionale
Mind the Graph este o resursă valoroasă pentru oamenii de știință care doresc să își îmbunătățească impactul cercetării și să își comunice în mod eficient rezultatele. Una dintre caracteristicile cheie ale platformei este accesul la peste 200 de șabloane frumoase și prefabricate pentru infografice profesionale. Această caracteristică le permite cercetătorilor să creeze cu ușurință și în mod eficient reprezentări vizuale uimitoare ale datelor lor, ceea ce poate contribui la captarea atenției publicului țintă și la îmbunătățirea impactului general al cercetării lor.
Abonează-te la newsletter-ul nostru
Conținut exclusiv de înaltă calitate despre vizuale eficiente
comunicarea în domeniul științei.
Romanian 
English 
Chinese 
Czech 
Dutch 
French 
German 
Italian 
Indonesian 
Japanese 
Korean 
Polish 
Portuguese 
Russian 
Spanish 
Turkish 
Ukrainian 
Swedish 
Bulgarian 
Finnish 
Greek 
Hungarian 
Norwegian 
Danish 
Estonian 
Slovenian 
Lithuanian 
Latvian 
Slovak