Orice proiect de cercetare generează o mulțime de date, dintre care unele sunt valoroase, iar altele nu. Faptul de a găsi ceva nou, neașteptat sau confuz în cercetare poate deveni rapid copleșitor.

Uneori puteți să vă abateți de la drumul cel bun atunci când sunteți presat să respectați un termen limită. Evitați să vă faceți griji cu privire la aceste rezultate neintenționate odată ce cercetarea curentă este finalizată, excluzându-le din calcul.

În analiza post-hoc, nu analizați fiecare rezultat aleatoriu al unui experiment. Este important să căutați tipare atunci când observați ceva care merită o privire atentă și un studiu mai aprofundat pentru a vă ajuta să înțelegeți mai bine conceptul.

După o analiză post-hoc, se pot obține informații suplimentare și se poate aprofunda baza de subiecte. Să aruncăm o privire mai atentă asupra analizei post-hoc.

Analiza post-hoc: ce este?

În latină, post hoc înseamnă "după aceasta", adică analiza ulterioară a datelor experimentale.

Scopul unei analize post-hoc este de a găsi modele după ce studiul a fost finalizat și de a găsi rezultate care nu au fost obiectivul principal. Astfel, toate analizele efectuate după finalizarea unui experiment care nu au fost planificate în prealabil sunt considerate analize post-hoc.

Datele care au fost deja colectate sunt utilizate într-un studiu post-hoc. Cercetătorii analizează aceste date pentru a dezvolta noi scopuri, care nu au fost prevăzute în proiectul experimentului. Prin urmare, studiile post-hoc pot fi efectuate pe date agregate din studiile anterioare. 

Procesul de efectuare a analizelor post-hoc este adesea supraîncărcat de timp, dar oferă o serie de avantaje. Pentru a descoperi informații valoroase, folosiți o doză rezonabilă de prudență și nu supraestimați rezultatele neașteptate. Acestea ar putea fi semnul a ceva semnificativ, chiar dacă este o întâmplare.

Analizele post hoc sunt utile atunci când se investighează ratele de eroare, se evaluează semnificația ipotezelor sau se determină dacă acestea sunt semnificative din punct de vedere statistic.

Efectuarea mai multor teste sau devierea de la linia principală de cercetare crește riscul de erori și de rezultate fals pozitive. În acest caz, post-hoc joacă un rol esențial. Cum funcționează mai exact? 

Analiza post-hoc: cum funcționează?

Este încă posibil să se obțină informații valoroase din date chiar dacă obiectivul principal nu este atins. Eventual efectele secundare ale medicamentului și datele referitoare la acestea. Sau orice alte medicamente similare ar putea merita, de asemenea, să fie testate.

Scopul unei analize post-hoc este de a răspunde la întrebări după ce studiul a fost finalizat, un obiectiv care nu a fost declarat în studiu.

Pentru a determina de unde provin diferențele, după ce se constată un rezultat semnificativ din punct de vedere statistic, se utilizează un test post hoc. Testele post-hoc pot fi utilizate pentru a evalua diferențele dintre mai multe grupuri, evitând în același timp erorile experimentale. Au fost formulate mai multe teste post-hoc, iar majoritatea dintre acestea dau rezultate similare. 

Există diferite tipuri de teste post hoc

Datele colectate în timpul oricărei cercetări sau al oricărui studiu clinic pot fi analizate pentru a detecta modele și diferiți factori. Cele mai frecvente teste post hoc sunt:

  • Procedura Bonferroni: Este posibil să se efectueze mai multe teste statistice în același timp prin utilizarea acestei corecții post hoc de comparație multiplă.
  • Noul test de gamă multiplă (MRT) al lui Duncan:  Testul Duncan pentru intervale multiple va identifica perechile de medii (din cel puțin trei) care diferă. 
  • Testul de comparație multiplă Dunn: Aceasta este o analiză post-hoc care se execută după o ANOVA, un test neparametric care nu presupune că datele dvs. urmează o anumită distribuție.
  • Diferența cea mai mică semnificativă (LSD) a lui Fisher: Determină dacă două medii sunt diferite din punct de vedere statistic.
  • Procedura Holm-Bonferroni: Testul secvențial Bonferroni al lui Holm face comparațiile multiple mai puțin stricte.
  • Folosind Newman-Keuls, se pot identifica eșantioanele care au medii diferite unul de celălalt. Newman-Keuls compară perechi de medii folosind valori critice diferite. Ca urmare, este mai probabil să se găsească diferențe semnificative.
  • Metoda lui Rodger: Această metodă statistică este utilizată pentru a evalua post-hoc datele cercetării în urma unei analize "multivariate".
  • Metoda Scheffé: În metoda Scheffe, statistica testului este ajustată în mod diferit în funcție de numărul de comparații care au fost efectuate.
  • Testul Tukey: Testul lui Tukey determină dacă eșantionul dumneavoastră este format din grupuri care diferă între ele. Fiecare medie este comparată cu media tuturor celorlalte grupuri folosind "Diferența semnificativă onestă", care reprezintă cât de departe sunt grupurile.
  • Corecția lui Dunnett: Acest test post hoc compară mediile. Spre deosebire de Tukey, acesta compară fiecare medie cu o medie de control.
  • Procedura Benjamini-Hochberg (BH): Un rezultat semnificativ va apărea doar din întâmplare, dacă efectuați numeroase teste. Rata de descoperire falsă este luată în considerare de acest test post hoc.

Nimic nu poate întrece o piesă vizuală impecabilă care transmite un mesaj complex

Da, așa este, cu ajutorul imaginilor, este mult mai ușor să pui în perspectivă cele mai dificile concepte. În epoca imaginilor, nu este de mirare că, probabil, puteți înțelege fizica cuantică într-un mod mult mai simplu datorită eficienței graficii.

Vă întrebați cum să începeți? De ce să vă faceți griji când aveți la îndemână graficul minții! Cu noi, puteți alege din peste o mie de ilustrații din galeria noastră și puteți realiza postere folosind producătorul inteligent de postere pe care l-am dezvoltat pentru dumneavoastră. Profitați la maximum de expertiza echipei noastre talentate și beneficiați de un produs adaptat la nevoile dvs. Pentru mai multe informații, vizitați pagina noastră site.

Articole conexe
logo-abonare

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Conținut exclusiv de înaltă calitate despre vizuale eficiente
comunicarea în domeniul științei.

- Ghid exclusiv
- Sfaturi de design
- Știri și tendințe științifice
- Tutoriale și șabloane