Testul chi-pătrat este un instrument puternic în statistică, în special pentru analiza datelor categoriale în diverse forme și discipline. În unele seturi de date, numerele continue reprezintă datele, în timp ce în altele, datele categoriale reprezintă datele grupate în funcție de sex, preferințe sau nivel de educație. Atunci când se analizează date categoriale, testul chi-pătrat este un instrument statistic utilizat pe scară largă pentru explorarea relațiilor și obținerea de informații semnificative. Acest articol analizează modul în care funcționează testul chi pătrat, aplicațiile sale și de ce este esențial pentru cercetători și analiști de date.

Pe parcursul acestui blog, vom examina cum funcționează testul Chi-pătrat, cum se efectuează și cum poate fi interpretat. Puteți utiliza testul Chi-pătrat pentru a înțelege mai bine analiza datelor, fie că sunteți student, cercetător sau interesat de analiza datelor în general.

Înțelegerea importanței testului Chi-pătrat

Testul chi pătrat este o metodă statistică fundamentală utilizată pentru examinarea relațiilor dintre variabilele categoriale și testarea ipotezelor în diverse domenii. Înțelegerea modului de aplicare a testului chi-pătrat poate ajuta cercetătorii să identifice modele și asociații semnificative în datele lor. Sub ipoteza nulă, testul compară datele observate cu ceea ce ne-am aștepta dacă nu ar exista nicio relație între variabile. În domenii precum biologia, marketingul și științele sociale, acest test este deosebit de util pentru testarea ipotezelor privind distribuțiile populației.

În esență, testul Chi-pătrat măsoară discrepanța dintre frecvențele observate și cele așteptate în datele categorice. Prin utilizarea acestuia, putem răspunde la întrebări precum: "Modelele de date observate diferă de ceea ce ar fi de așteptat din întâmplare?" sau "Două variabile categorice sunt independente una de cealaltă?"

Tipuri de teste chi-pătrat

Testul chi-pătrat este disponibil în două forme principale - teste de adecvare și teste de independență - fiecare fiind adaptat pentru cercetări statistice specifice.

1. Testul Chi-pătrat al bonității ajustării

O variabilă categorică individuală este testată pentru a determina dacă urmează o anumită distribuție. Un model sau date istorice sunt adesea utilizate pentru a verifica dacă datele observate corespund unei distribuții așteptate.

Logo-ul Mind the Graph, o platformă pentru crearea de ilustrații științifice și materiale vizuale pentru cercetători și educatori.
Mind the Graph - Creați ilustrații științifice captivante.

Gândiți-vă la aruncarea unui zar de 60 de ori. Deoarece zarul este corect, vă așteptați ca fiecare parte să apară de zece ori, dar rezultatele reale variază ușor. Pentru a determina dacă această abatere este semnificativă sau doar un rezultat al întâmplării, puteți efectua testul bonității ajustării.

Pași implicați:

  1. Pe baza distribuției teoretice, determinați frecvențele așteptate.
  2. Apoi comparați-le cu frecvențele observate.
  3. Calculați statistica Chi-pătrat pentru a cuantifica abaterea.

Cercetătorii utilizează adesea acest test în controlul calității, genetică și alte domenii în care doresc să compare datele observate cu o distribuție teoretică.

2. Testul Chi-pătrat al independenței

În acest test, se evaluează independența a două variabile categoriale. Acest test examinează dacă distribuția unei variabile variază în funcție de nivelurile unei a doua variabile. Tabelele de contingență, care prezintă distribuțiile de frecvență ale variabilelor, sunt de obicei testate pentru independență utilizând testul Chi pătrat.

Să presupunem că realizați un sondaj în care întrebați participanții despre sexul lor și tipul de film preferat (acțiune, dramă, comedie). Un test Chi pătrat de independență poate fi utilizat pentru a determina dacă genul influențează preferințele cinematografice sau dacă acestea sunt independente.

Pași implicați:

  1. Creați un tabel de contingență pentru cele două variabile.
  2. Pe baza presupunerii că variabilele sunt independente, calculați frecvențele așteptate.
  3. Folosind statistica Chi-pătrat, comparați frecvențele observate cu frecvențele așteptate.

În studiile de piață, sănătate și educație, acest test este utilizat pe scară largă pentru a studia relația dintre variabilele demografice și rezultate, cum ar fi relația dintre nivelul de educație și preferințele de vot.

Aplicații ale testului Chi-pătrat în scenarii din lumea reală

Testul chi pătrat este deosebit de util atunci când se lucrează cu date categoriale, cum ar fi sexul, preferințele sau afilierea politică, pentru a testa relațiile și modelele. Testele de independență și de adecvare sunt utilizate pentru a determina dacă există o asociere semnificativă între două variabile (testul de independență).

Cercetătorii pot testa ipoteze și determina modele folosind testul Chi pătrat în cazul datelor categoriale. Există mai multe motive pentru care acesta este adoptat pe scară largă:

  • Spre deosebire de testele parametrice, acesta nu necesită ipoteze cu privire la distribuția care stă la baza datelor.
  • Diverse discipline îl pot utiliza, ceea ce îl face versatil.
  • Pe baza tiparelor observate, aceasta ajută la luarea de decizii în cunoștință de cauză.

Ipoteze ale testului Chi-pătrat

Pentru a asigura validitatea rezultatelor testului Chi-pătrat, trebuie îndeplinite anumite ipoteze. Aceste ipoteze contribuie la menținerea preciziei și relevanței testului, în special atunci când se lucrează cu date categoriale. Trebuie abordate trei ipoteze-cheie: eșantionarea aleatorie, variabilele categoriale și numărul de frecvențe preconizate.

1. Eșantionarea aleatorie

Datele trebuie colectate prin eșantionare aleatorie, aceasta fiind prima și cea mai fundamentală presupunere. Ca urmare, eșantionul include fiecare individ sau element în mod egal. Un eșantion aleatoriu minimizează părtinirea, astfel încât rezultatele pot fi generalizate la o populație mai mare.

În cazul în care eșantionul nu este aleatoriu, rezultatele pot fi distorsionate, conducând la concluzii incorecte. Rezultatele unui sondaj distribuit exclusiv unui anumit grup din cadrul unei populații pot să nu reflecte opiniile întregii organizații, încălcând astfel ipoteza eșantionării aleatorii.

2. Variabile categoriale

Analiza variabilelor categoriale - date care pot fi împărțite în categorii distincte - este scopul testului Chi-pătrat. Nu ar trebui să existe variabile numerice (deși acestea pot fi codificate numeric pentru comoditate) și ar trebui să fie grupate în grupuri clar definite.

Exemple de variabile categoriale includ:

  • Sex (masculin, feminin, non-binar)
  • Starea civilă (necăsătorit, căsătorit, divorțat)
  • Culoarea ochilor (albastru, maro, verde)

Testul Chi pătrat nu poate fi utilizat direct cu date continue, cum ar fi înălțimea sau greutatea, decât dacă acestea sunt convertite în categorii. Pentru ca testul Chi-pătrat să fie semnificativ, datele trebuie să fie categorice, precum "scund", "mediu" sau "înalt".

3. Număr de frecvențe preconizate

O altă ipoteză critică a testului Chi-pătrat este frecvența preconizată a categoriilor sau celulelor din tabelul de contingență. Presupunând că ipoteza nulă este adevărată (și anume că variabilele nu sunt asociate), frecvența așteptată este numărul de frecvențe teoretice care există în fiecare categorie. 

Regula de bază este că: Frecvența așteptată pentru fiecare celulă trebuie să fie de cel puțin 5. O frecvență așteptată scăzută poate duce la rezultate nesigure dacă statistica testului este distorsionată. Testul exact al lui Fisher ar trebui luat în considerare atunci când frecvențele așteptate scad sub 5, în special în cazul eșantioanelor de dimensiuni mici.

Ghid pas cu pas pentru efectuarea unui test Chi-pătrat

  1. Stabilirea ipotezelor (nulă și alternativă)
  • Ipoteza nulă (H0): Nu există nicio legătură între cele două lucruri pe care le comparați. Orice diferențe observate sunt pur și simplu întâmplătoare.
  • Ipoteza alternativă (H₁): Aceasta înseamnă că există o legătură reală între cele două lucruri. Diferențele nu sunt întâmplătoare, ci semnificative.

2. Crearea tabelului de contingență

Tabelele de contingență arată cât de des se întâmplă anumite lucruri împreună. Tabelul, de exemplu, prezintă diferite grupuri (cum ar fi bărbații și femeile) și diferite opțiuni (cum ar fi produsul pe care îl preferă). Pe măsură ce vă uitați la tabel, veți vedea câte persoane se încadrează în fiecare dintre grupuri și alegeri.

3. Calcularea frecvențelor așteptate

Dacă nu ar exista nicio legătură reală între lucrurile pe care le comparați, frecvențele așteptate ar fi cele la care v-ați aștepta. O formulă simplă poate fi utilizată pentru a le calcula:

Frecvența așteptată = (Total rânduri × Total coloane) /Total general

Acest lucru vă spune doar cum ar trebui să arate numerele dacă totul ar fi aleatoriu.

4. Calcularea statisticii Chi-pătrat

Testul chi-pătrat vă permite să măsurați cât de mult se abat datele observate de la rezultatele așteptate, ajutându-vă să determinați dacă există relații. Pare complicat, dar compară cifrele reale cu cele așteptate:

𝜒2=∑(Observat-Așteptat)2/ Așteptat

Faceți acest lucru pentru fiecare casetă din tabel și apoi adunați-le pe toate pentru a obține un singur număr, care este statistica Chi-pătrat.

5. Determinarea gradelor de libertate

Pentru a vă interpreta rezultatele, trebuie să cunoașteți gradele de libertate. Pe baza mărimii tabelului dumneavoastră, le calculați. Iată formula:

Grade de libertate = ( Număr de rânduri -1)×(Număr de coloane-1)

Acesta este doar un mod elegant de a ține cont de dimensiunea datelor dvs.

6. Utilizarea distribuției Chi-pătrat pentru găsirea valorii p

O valoare p poate fi calculată folosind statistica Chi-pătrat și gradele de libertate. Atunci când vă uitați la valoarea p, puteți determina dacă diferențele pe care le-ați observat se datorează probabil șansei sau dacă sunt semnificative.

Interpretarea valorii p:

  • De obicei, o valoare p mică indică faptul că diferențele pe care le-ați găsit nu sunt aleatorii, deci respingeți ipoteza nulă. Puteți vedea o legătură reală între ceea ce studiați și ceea ce faceți.
  • O valoare p mai mare de 0,05 indică faptul că diferențele sunt probabil aleatorii, deci ar trebui să mențineți ipoteza nulă. Prin urmare, nu există nicio legătură reală între cele două.

Dacă două lucruri se întâmplă întâmplător sau sunt legate, puteți utiliza acest proces simplificat pentru a determina dacă acestea sunt conectate!

Interpretarea rezultatelor testului Chi-pătrat

O statistică Chi-pătrat ne spune cât de mult diferă datele reale (ceea ce ați observat) de ceea ce ne-am aștepta dacă nu ar exista nicio relație între categorii. În esență, măsoară cât de mult diferă rezultatele noastre observate de ceea ce am prezis prin șansă.

  • Valoare Chi-pătrat mare: Diferența dintre așteptările dvs. și realitate este mare. Aceasta ar putea indica faptul că se întâmplă ceva interesant în datele dvs.
  • Valoare Chi-pătrat mică: Aceasta înseamnă că datele observate sunt destul de apropiate de ceea ce era de așteptat și este posibil să nu se întâmple nimic neobișnuit.

Deși acest lucru este adevărat, valoarea Chi-pătrat singură nu vă oferă toate informațiile de care aveți nevoie. Folosind o valoare p, puteți determina dacă o diferență este semnificativă sau doar o coincidență.

Ce înseamnă valoarea p

Valorile P vă ajută să determinați dacă diferențele dintre datele dvs. sunt semnificative. Cu alte cuvinte, vă spune care este probabilitatea ca diferențele pe care le-ați observat să fie rezultatul unei întâmplări aleatorii.

  • Valoare p scăzută (de obicei 0,05 sau mai mică): Aceasta înseamnă că este puțin probabil ca diferența să fie datorată șansei. Adică, există probabil o diferență reală și se întâmplă ceva interesant. Ca urmare, veți respinge ideea că nu există nicio relație ("ipoteza nulă").
  • Valoare p ridicată (mai mare de 0,05): Aceasta sugerează că diferența ar putea fi ușor datorată șansei. Ca urmare, nu există niciun indiciu puternic că în datele dvs. se întâmplă ceva neobișnuit. Dacă nu există nicio relație între categorii, nu veți respinge ipoteza nulă.

Cum să tragem concluzii

Odată ce aveți atât statistica Chi-pătrat, cât și valoarea p, puteți trage concluzii:

Uitați-vă la valoarea p:

  • Respingeți ideea că nu există nicio relație între două categorii dacă valoarea p este de 0,05 sau mai mică. De exemplu, dacă examinați dacă genul afectează preferința pentru un produs și valoarea p este scăzută (0,05 sau mai mică), puteți spune "Se pare că genul afectează alegerile oamenilor.".
  • Dacă valoarea p este mai mare de 0,05, datele nu arată nicio diferență semnificativă, astfel încât concluzionați că este probabil ca categoriile să nu aibă legătură între ele. Folosind o valoare p ridicată (mai mare de 0,05), ați putea spune: "Nu există nicio dovadă puternică că sexul influențează preferințele pentru produse.

Rețineți relevanța în lumea reală

Ar trebui să vă gândiți dacă o diferență semnificativă din punct de vedere statistic contează în viața reală, chiar dacă arată o diferență semnificativă din punct de vedere statistic. Este posibil să considerați importante chiar și diferențele minuscule cu un set de date foarte mare, dar acestea pot să nu aibă un impact semnificativ în lumea reală. Mai degrabă decât să vă uitați doar la cifre, analizați întotdeauna ce înseamnă rezultatul în practică.

Vă spune dacă diferența dintre ceea ce vă așteptați și ceea ce obțineți este reală sau doar o întâmplare, folosind o statistică Chi pătrat. Puteți determina dacă datele dvs. au o relație semnificativă atunci când le combinați.

Vizualizarea rezultatelor testelor Chi-pătrat cu Mind the Graph

Testul chi-pătrat ajută la descoperirea modelelor în date, dar prezentarea eficientă a acestor informații necesită imagini atractive. Mind the Graph oferă instrumente intuitive pentru a crea imagini uimitoare pentru rezultatele testelor chi-pătrat, făcând datele complexe mai ușor de înțeles. Fie pentru rapoarte academice, prezentări sau publicații, Mind the Graph vă ajută să transmiteți informații statistice cu claritate și impact. Explorați platforma noastră astăzi pentru a vă transforma datele în povești vizuale convingătoare.

"GIF animat care prezintă peste 80 de domenii științifice disponibile pe Mind the Graph, inclusiv biologie, chimie, fizică și medicină, ilustrând versatilitatea platformei pentru cercetători."
GIF animat care prezintă gama largă de domenii științifice acoperite de Mind the Graph.

logo-abonare

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Conținut exclusiv de înaltă calitate despre vizuale eficiente
comunicarea în domeniul științei.

- Ghid exclusiv
- Sfaturi de design
- Știri și tendințe științifice
- Tutoriale și șabloane