Care sunt tipurile de cercetare?

Cercetarea este o parte esențială a oricărei activități academice sau profesionale. Fie că sunteți un om de știință, un savant sau un proprietar de afacere, cercetarea este necesară pentru a obține noi cunoștințe, perspective și soluții.

Cu toate acestea, nu toate cercetările sunt la fel. În funcție de scopul, domeniul de aplicare și tipul de date, cercetarea poate fi clasificată în diferite tipuri. În acest articol, vom explora diferitele tipuri de cercetare și caracteristicile acestora.

Clasificarea tipurilor de cercetare

Care sunt tipurile de cercetare? Tipurile de cercetare se referă la diferitele abordări pe care cercetătorii le pot folosi pentru a investiga o întrebare sau o problemă de cercetare. Cercetarea este o investigație sistematică și structurată care are ca scop descoperirea de noi cunoștințe sau validarea cunoștințelor existente. Metodologia utilizată într-un studiu de cercetare este adesea determinată de tipul de cercetare care se desfășoară. Aflați mai multe despre Metodologie în cercetare.

Există diferite tipuri de cercetare, iar fiecare tip de cercetare este efectuat pentru un anumit scop, domeniu de aplicare și tip de date.

Clasificare în funcție de scop

Cercetare teoretică

Cercetarea teoretică este efectuată pentru a dezvolta noi teorii, concepte și cadre care pot fi aplicate în diverse domenii. Scopul cercetării teoretice este de a ne extinde cunoștințele și înțelegerea unui anumit subiect. Aceasta implică testarea teoriilor și ipotezelor existente, generarea de noi teorii și ipoteze și construirea de modele pentru a explica fenomenele observate.

Cercetarea teoretică se desfășoară de obicei în domeniul științelor naturale, al științelor sociale și al științelor umaniste. În științele naturale, aceasta presupune elaborarea de noi teorii și modele pentru a explica fenomenele naturale. În domeniul științelor sociale, aceasta vizează dezvoltarea de noi teorii și cadre pentru a explica comportamentul uman, procesele sociale și evenimentele culturale. În domeniul științelor umaniste, vizează dezvoltarea de noi teorii și cadre pentru a explica expresiile culturale și artistice.

Cercetare aplicată

Scopul cercetării aplicate este de a rezolva probleme practice și de a ne îmbunătăți înțelegerea lumii reale. Aceasta implică utilizarea metodelor și teoriilor științifice pentru a dezvolta soluții practice la probleme sau provocări specifice, spre deosebire de cercetarea pură, care urmărește să ne extindă cunoștințele fără a avea în vedere o aplicație specifică, cercetarea aplicată se concentrează pe producerea de rezultate practice care pot fi utilizate într-o varietate de contexte, cum ar fi industria, medicina și politicile publice.

Scopul principal al cercetării aplicate este de a ne îmbunătăți capacitatea de a prezice, controla și manipula fenomenele din lumea reală pentru a crea beneficii tangibile pentru societate. Fie că este vorba de dezvoltarea de noi tehnologii, de îmbunătățirea produselor existente sau de crearea de noi politici, cercetarea aplicată joacă un rol crucial în avansarea cunoștințelor noastre și în îmbunătățirea capacității noastre de a rezolva probleme practice.

Iată o explicație mai detaliată a celor trei tipuri de cercetare aplicată:

Cercetare de evaluare: Aceasta este utilizată pentru a evalua eficacitatea programelor, politicilor sau intervențiilor. Implică colectarea și analizarea datelor pentru a determina dacă programul sau politica își atinge scopurile și obiectivele. Rezultatele cercetării de evaluare pot fi utilizate pentru a îmbunătăți programul sau politica, pentru a lua decizii cu privire la continuarea acestuia sau pentru a justifica finanțarea acestuia. Printre exemple se numără evaluarea impactului unei noi politici de sănătate, evaluarea eficienței unui program școlar sau măsurarea rezultatelor unei intervenții sociale.

Cercetare și dezvoltare: Cercetarea și dezvoltarea (C&D) este un tip de cercetare aplicată care implică crearea de noi produse, procese sau tehnologii. În mod obișnuit, cercetarea și dezvoltarea sunt efectuate de întreprinderi sau organizații care doresc să își îmbunătățească produsele sau serviciile sau să dezvolte altele noi. C&D implică un proces sistematic de experimentare, testare și perfecționare, cu scopul de a crea ceva inovator și util. Printre exemplele de cercetare și dezvoltare se numără dezvoltarea unui nou tratament medical, proiectarea unui nou produs tehnologic sau îmbunătățirea unui proces de producție existent.

Cercetare-acțiune: Aceasta este o abordare colaborativă a rezolvării problemelor, care presupune colaborarea cu părțile interesate pentru a identifica și rezolva problemele în timp real. Este utilizată pentru a aborda problemele și provocările practice cu care se confruntă întreprinderile, organizațiile sau comunitățile. Cercetarea-acțiune implică, de obicei, un proces ciclic de identificare a problemelor, de colectare a datelor, de analiză și de implementare a soluțiilor. Este adesea utilizată în domenii precum educația, asistența medicală și serviciile sociale. Unele exemple includ colaborarea cu o comunitate pentru a dezvolta un nou program de reducere a sărăciei sau colaborarea cu o școală pentru a îmbunătăți rezultatele elevilor.

Clasificarea în funcție de profunzimea domeniului de aplicare

Cercetare exploratorie

Cercetarea exploratorie este o abordare preliminară a cercetării, care are ca scop colectarea de informații și perspective despre un subiect sau o problemă. Acest tip de cercetare este adesea utilizat atunci când un cercetător are puține sau deloc cunoștințe prealabile despre subiect și trebuie să obțină o mai bună înțelegere a acestuia. Metodele de cercetare exploratorie pot include analize de literatură, interviuri, sondaje și observații. Datele colectate în cadrul cercetării exploratorii sunt adesea calitative și pot fi utilizate pentru a genera noi idei sau ipoteze pentru cercetări ulterioare.

Cercetare descriptivă

Cercetarea descriptivă este un tip de cercetare care este utilizat pentru a descrie și analiza un anumit fenomen sau grup de fenomene. Acest tip de cercetare urmărește să răspundă la întrebări despre cine, ce, unde, când și cum. Metodele de cercetare descriptivă pot include sondaje, observații, studii de caz și analiza datelor secundare. Datele colectate în cadrul cercetării descriptive sunt adesea cantitative și sunt utilizate pentru a oferi o imagine detaliată și precisă a unui fenomen.

Cercetarea descriptivă este utilizată în mod obișnuit în multe domenii, inclusiv în științele sociale, educație și marketing, și este deosebit de utilă pentru a oferi o înțelegere a tendințelor și modelelor din date.

Cercetare explicativă

Cercetarea explicativă este un tip de cercetare care este utilizat pentru a explica și testa relațiile cauzale dintre variabile. Acest tip de cercetare urmărește să răspundă la întrebări legate de motivul și modul în care se produce un fenomen. Metodele de cercetare explicativă pot include experimente, sondaje și studii observaționale. Datele colectate în cadrul cercetării explicative sunt adesea cantitative și sunt utilizate pentru a identifica relațiile cauză-efect între variabile.

Este utilizat în mod obișnuit în multe domenii, inclusiv în științele sociale, medicină și inginerie, și este deosebit de util în testarea ipotezelor și teoriilor. Acest tip de cercetare este esențial pentru dezvoltarea unei mai bune înțelegeri a fenomenelor complexe și pentru îmbunătățirea capacității noastre de a le prezice și de a le controla.

Cercetare corelațională

Cercetarea corelațională este un tip de cercetare care examinează relația dintre două sau mai multe variabile. Acest tip de cercetare urmărește să răspundă la întrebări despre cât de puternic și în ce direcție sunt legate două variabile. Metodele de cercetare corelațională pot include sondaje, studii observaționale și analiza datelor secundare. Datele colectate sunt adesea cantitative și sunt utilizate pentru a identifica modele și asocieri între variabile.

Cercetarea corelațională este utilizată în mod obișnuit în multe domenii, inclusiv în psihologie, economie și educație, și este deosebit de utilă în identificarea potențialilor predictori ai comportamentului sau ai rezultatelor. Cu toate acestea, este important să rețineți că corelația nu este egală cu cauzalitatea, ceea ce înseamnă că doar pentru că două variabile sunt legate nu înseamnă neapărat că una o cauzează pe cealaltă.

Clasificarea în funcție de tipul de date

Cercetare calitativă

Cercetarea calitativă este un tip de cercetare care caută să înțeleagă și să interpreteze comportamentul uman, experiențele și fenomenele sociale. Acest tip de cercetare este adesea utilizat atunci când întrebarea de cercetare necesită o înțelegere aprofundată a contextului, semnificației și complexității unui fenomen. Metodele de cercetare calitativă pot include interviuri, focus grupuri, etnografie și studii de caz. Datele colectate sunt adesea nenumerice și sunt utilizate pentru a identifica teme, modele și semnificații în cadrul datelor.

Cercetarea calitativă este utilizată în mod obișnuit în multe domenii, inclusiv în sociologie, antropologie și psihologie, și este deosebit de utilă pentru a explora noi subiecte, pentru a genera ipoteze și pentru a obține o înțelegere profundă a unui fenomen din perspectiva persoanelor implicate.

Cercetare cantitativă

Cercetarea cantitativă este un tip de cercetare care urmărește să măsoare și să analizeze date numerice pentru a testa ipoteze, a identifica modele și a face predicții. Acest tip de cercetare este adesea utilizat atunci când întrebarea de cercetare necesită o măsurare precisă a unui fenomen și o analiză statistică. Metodele de cercetare cantitativă pot include experimente, sondaje și analiza datelor secundare. Datele colectate sunt adesea numerice și sunt analizate cu ajutorul metodelor statistice pentru a identifica relațiile dintre variabile.

Cercetarea cantitativă este utilizată în mod obișnuit în domenii precum psihologia, economia și sănătatea publică și este deosebit de utilă pentru testarea ipotezelor și pentru a face generalizări despre o populație pe baza unui eșantion. Acest tip de cercetare este esențial pentru a oferi recomandări bazate pe dovezi și pentru a informa deciziile politice.

Metode mixte

Cercetarea prin metode mixte combină metodele de colectare a datelor calitative și cantitative pentru a obține o înțelegere mai cuprinzătoare a unui anumit fenomen. Acest tip de cercetare este adesea efectuat atunci când o singură metodă nu poate oferi o înțelegere completă a fenomenului.

Manipularea variabilelor

Cercetare experimentală

Cercetarea experimentală este o metodă utilizată pentru a stabili relații cauză-efect între variabile. Cercetătorii manipulează o variabilă independentă și observă efectele asupra unei variabile dependente, controlând în același timp variabilele străine. Aceasta implică utilizarea de studii controlate randomizate, iar datele colectate sunt adesea cantitative, iar analiza statistică este utilizată pentru a testa ipotezele.

Cercetarea experimentală este un instrument puternic de explorare a relațiilor cauzale, dar are limitări, cum ar fi dificultatea de a generaliza constatările în lumea reală și considerațiile etice legate de manipularea variabilelor. Constatările sale pot informa politica și practica în diverse domenii, cum ar fi științele naturale, științele sociale și domeniile medicale.

Cercetare neexperimentală

Cercetarea neexperimentală este o metodă de cercetare utilizată pentru a observa și măsura variabilele fără a le manipula. Cercetarea neexperimentală este adesea utilizată în studiile în care nu este posibil sau etic să se manipuleze variabilele, cum ar fi în studiile care implică comportamentul uman sau condițiile medicale.

Metodele de cercetare neexperimentală includ studii observaționale, sondaje și studii de caz. Datele colectate sunt adesea calitative sau cantitative, iar pentru interpretarea rezultatelor se poate folosi analiza statistică. Deși cercetarea neexperimentală nu poate stabili relații de cauzalitate între variabile, aceasta poate furniza informații valoroase despre natura variabilelor și poate identifica domenii potențiale pentru cercetări ulterioare.

Cercetare cvasi-experimentală

Cercetarea cvasi-experimentală este un tip de metodă de cercetare care combină elemente de cercetare experimentală și non-experimentală. În cadrul cercetării cvasi-experimentale, cercetătorii manipulează o variabilă independentă, dar, spre deosebire de cercetarea experimentală, nu folosesc repartizarea aleatorie pentru a repartiza participanții în diferite condiții experimentale.

Cercetarea cvasi-experimentală este adesea utilizată în studiile în care nu este posibil sau practic să se utilizeze repartizări aleatorii, cum ar fi în studiile care implică grupuri preexistente sau evenimente naturale. Metodele de cercetare cvasi-experimentală includ serii temporale întrerupte, modele de grupuri de control neechivalente și modele de discontinuitate a regresiei.

Datele colectate sunt adesea cantitative, iar analiza statistică este utilizată pentru a interpreta rezultatele. Această cercetare nu poate stabili cauzalitatea la fel de eficient ca cercetarea experimentală, dar poate furniza informații valoroase despre relația dintre variabile și poate contribui la fundamentarea politicilor și a practicilor în diverse domenii.

Tipul de interferență

Cercetare deductivă

Cercetarea deductivă este o metodă de cercetare care pornește de la o teorie sau ipoteză și o testează folosind date empirice. În cadrul cercetării deductive, cercetătorii încep prin a dezvolta o ipoteză clară și specifică, bazată pe o teorie sau un corp de cunoștințe existent. Aceștia colectează date și utilizează analiza statistică pentru a testa ipoteza și a trage concluzii cu privire la teorie.

Cercetarea deductivă este adesea utilizată în științele naturale, în științele sociale și în domeniul medical pentru a testa ipoteze și a stabili relații de cauzalitate între variabile. Datele colectate sunt adesea cantitative, iar analiza statistică este utilizată pentru a interpreta rezultatele. Deși cercetarea deductivă poate furniza dovezi solide pentru a susține sau respinge o teorie, aceasta are limitări, cum ar fi posibilitatea de a trece cu vederea variabile importante și dificultatea de a generaliza constatările dincolo de populația studiată. În ciuda acestor limitări, cercetarea deductivă este o metodă de cercetare importantă care poate informa politica și practica în diverse domenii.

Investigație ipotetică-deductivă

Cercetarea prin investigație ipotetico-deductivă este o metodă de cercetare care combină raționamentul deductiv cu cel ipotetic. În acest tip de cercetare, cercetătorii pornesc de la o explicație ipotetică pentru un fenomen sau o observație și apoi folosesc raționamentul deductiv pentru a testa ipoteza, făcând predicții despre ceea ce ar trebui să se întâmple dacă ipoteza este corectă. Predicțiile sunt apoi testate cu ajutorul datelor empirice, iar dacă datele confirmă predicțiile, se consideră că ipoteza este susținută. În cazul în care datele nu susțin predicțiile, ipoteza este revizuită sau respinsă.

Acest tip de cercetare este utilizat în mod obișnuit în științele naturale, în științele sociale și în domeniul medical pentru a testa ipoteze și a stabili relații de cauzalitate între variabile. Datele colectate sunt adesea cantitative, iar pentru interpretarea rezultatelor se utilizează analiza statistică. Deși cercetarea prin investigație ipotetico-deductivă poate furniza dovezi solide pentru a susține sau respinge o ipoteză, aceasta are limitări, cum ar fi posibilitatea de a trece cu vederea variabile importante și dificultatea de a generaliza rezultatele dincolo de populația studiată.

Sursa de informații

Cercetare primară

Cercetarea primară este o metodă de cercetare care presupune colectarea de date originale direct din surse. Acest tip de cercetare implică efectuarea de sondaje, interviuri, experimente și observații pentru a colecta noi informații care nu au fost colectate sau analizate anterior. Cercetarea primară poate fi de natură calitativă sau cantitativă, în funcție de întrebarea de cercetare și de metodologie. Metodele implică colectarea de date nenumerice, cum ar fi experiențele personale, atitudinile și comportamentele. Și sunt adesea utilizate în științele sociale și umaniste.

Metodele de cercetare cantitativă implică colectarea de date numerice și utilizarea analizei statistice pentru a face deducții despre o populație și sunt utilizate în mod obișnuit în științele naturale, științele sociale și în domeniul medical. Cercetarea primară este adesea costisitoare și necesită mult timp, dar poate furniza informații mai precise și mai detaliate decât cercetarea secundară, care presupune analiza datelor existente. Cercetarea primară este o cercetare importantă și poate ajuta la găsirea de răspunsuri la întrebări la care nu se poate răspunde doar prin cercetare secundară.

Cercetare secundară

Cercetarea secundară este o metodă de cercetare care implică analiza datelor și informațiilor existente care au fost deja colectate de alții. Acest tip de cercetare implică examinarea surselor publicate, cum ar fi cărți, reviste academice, rapoarte și baze de date, pentru a aduna informații despre un anumit subiect sau o anumită întrebare de cercetare. Cercetarea secundară poate fi de natură calitativă sau cantitativă, în funcție de sursele de date și de întrebarea de cercetare.

Acest tip de cercetare implică analiza datelor nenumerice, cum ar fi studiile de caz, analizele de literatură și interviurile și este adesea utilizat în științele sociale și umaniste. Și implică analiza datelor numerice, cum ar fi statisticile și sondajele, și este frecvent utilizată în științele naturale, științele sociale și domeniile medicale. Cercetarea secundară este adesea mai puțin costisitoare și mai puțin costisitoare decât cercetarea primară, dar poate avea limitări, cum ar fi date învechite sau incomplete, surse părtinitoare și disponibilitatea limitată a datelor.

În concluzie, care sunt tipurile de cercetare de care au nevoie cercetătorii? Înțelegerea diferitelor tipuri de cercetare poate ajuta cercetătorii să selecteze metodologia și abordarea adecvate pentru studiul lor.

Răsfoiți peste 75.000 de ilustrații precise din punct de vedere științific în peste 80 de domenii populare

The Mind the Graph este un instrument online care oferă oamenilor de știință și cercetătorilor acces la o bibliotecă vastă de ilustrații precise din punct de vedere științific, care pot fi utilizate pentru a-și îmbunătăți prezentările, publicațiile și materialele de comunicare. Cu peste 75.000 de ilustrații disponibile în peste 80 de domenii, platforma oferă o resursă cuprinzătoare pentru oamenii de știință care doresc să creeze materiale vizuale atractive și informative.

Începeți să vă creați infograficul